Închide

Declarație-surpriză a șefului unei mari companii: ”Suntem mai dependenți de Rusia decât înainte de război!”

Avatar
tractor, field, agriculture

Fotografie de darrenquigley32 pe Pixabay

Timp de citire: 2 minute

Din punctul de vedere al industriei alimentare, Europa este acum mai dependentă de Moscova decât era înainte de război, blocul comunitar înlocuindu-și dependența energetică cu dependența de aprovizionarea cu îngrășăminte chimice. Avertizarea vine din partea președintelui companiei chimice norvegiene Yara, Svein Tore Holsether, fiind citată de publicația Euractiv.com.

”Vedem în mod clar cum Rusia sau Putin folosesc îngrășămintele și alimentele ca arme. Nu ar trebui să fim naivi cu privire la ceea ce s-ar mai putea întâmpla în continuare pe piața alimentară. Nu putem să ne declarăm surprinși dacă vom asista la șocuri în sectorul alimentar”, a spus Holsether joi, în fața presei norvegiene.

Conform datelor Biroului European de Statistică – Eurostat, importurile totale de îngrășăminte pe bază de azot ale UE au crescut cu 34% în campania de comercializare a îngrășămintelor iulie 2022 – iunie 2023 față de perioada similară anterioară. Rusia a reprezentat aproximativ o treime din totalul importurilor.

De asemenea, importurile de uree în UE au crescut cu 53%, dublându-și volumele înregistrate în 2020-2021. Dintre acestea, 40% au venit din Rusia. Tendința a încetinit în sezonul curent, dar ureea rusească reprezintă încă aproape o treime din totalul importurilor.

”Europa a reușit să își reducă dependența energetică de Rusia într-o perioadă foarte scurtă de timp, dar asta a avut și un cost uriaș, atât pentru gospodării, cât și pentru sectorul industrial. Aș fi foarte îngrijorat dacă am face ca somnambulii și am repeta exact cu îngrășămintele chimice ceea ce am făcut cu energia”, a adăugat Holsether.

Creșterea dependenței de importurile rusești are și un impact asupra mediului, a mai subliniat șeful Yara.

Astfel, prin înlocuirea îngrășămintelor europene cu cele din Rusia sau din alte părți ale lumii, UE importă îngrășăminte cu o amprentă de carbon mult mai mare – ”cu 50-60% mai mare decât producția europeană”, a avertizat el.

Holsether a descris anul 2024 drept ”un an decisiv” pentru UE în ceea ce privește acțiunile care vor defini următorul deceniu în agricultura europeană, el solicitând stimulente pentru fermieri ”pentru a le facilita posibilitățile de a face alegeri ecologice, menținând în același timp nivelurile de producție”.

El a reiterat solicitările pentru stabilirea unui ”cadru de finanțare previzibil” pentru industria din Uniunea Europeană, după modelul legislației pentru reducerea inflației adoptate de SUA, care a stabilit o schemă amplă de subvenții pentru a sprijini tranziția ecologică.

Producția de îngrășăminte chimice este unul dintre sectoarele industriale cele mai mari consumatoare de energie, depinzând în mod fundamental de combustibilii fosili, în special de gazele naturale. Potrivit experților, vor fi necesari 15-20 de ani pentru eliminarea treptată a producției de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili pentru trecerea la soluții de producție bio, iar această tranziție nu se poate face decât printr-o politică stimulativă.

În altă ordine de idei, delegația letonă la Consiliul European a solicitat o dezbatere privind ”sancțiunile împotriva importurilor UE de produsele agricole rusești” la următoarea reuniune a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, programată pe 23 ianuarie.

scroll to top