Tabu vs. investiție: Norvegia și-ar putea deschide fondul suveran către producătorii de arme nucleare

O comisie specială numită de Guvernul Norvegiei a recomandat ridicarea restricțiilor care împiedică Fondul Suveran de Investiții al țării să cumpere acțiuni ale unor companii implicate în producția de arme nucleare, relatează Financial Times (FT). Măsura ar putea permite revenirea în portofoliul fondului a unor mari grupuri din industria de apărare, în cadrul unei revizuiri mai ample a regulilor sale de natură etică.

Fondul, cunoscut drept Fondul Global de Pensii al Guvernului Norvegiei, are active de aproximativ 2.300 de miliarde de dolari și este considerat cel mai mare fond suveran din lume.

În prezent, regulile sale exclud 14 companii din cauza implicării acestora în dezvoltarea sau fabricarea armelor nucleare ori a unora dintre componentelor aferente.

Printre companiile vizate se numără giganți precum Lockheed Martin, Boeing, Airbus, General Dynamics, Honeywell sau BAE Systems.

Potrivit recomandării comisiei, restricțiile ar putea fi relaxate pentru producătorii cu sediul în state recunoscute drept puteri nucleare în cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, care sunt, totodată, aliate ale Norvegiei în NATO.

Comisia, condusă de fostul guvernator al băncii centrale norvegiene, Svein Gjedrem, a susținut că regulile de investiții trebuie adaptate la evoluțiile mediului internațional de securitate și la rolul fondului în susținerea economiei norvegiene.

Ministrul de Finanțe, Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO, a atras atenția asupra contradicției dintre apartenența Norvegiei la Alianța Nord-Atlantică și interdicția fondului de a investi în unele companii de apărare care contribuie la capacitățile militare ale aliaților.

Dacă recomandarea va fi adoptată, fondul ar putea investi din nou în mai multe companii americane, britanice și franceze excluse în prezent din portofoliu. Propunerea nu vizează însă eliminarea tuturor restricțiilor etice aplicate investițiilor.

Modificări și în sistemul de supraveghere etică

Raportul comisiei propune și schimbarea atribuțiilor Consiliului de Etică, organismul independent care evaluează conduita companiilor în care investește Fondul. În noul sistem, consiliul ar continua să analizeze riscurile de încălcare gravă a standardelor etice, dar nu ar mai putea recomanda direct excluderea unor companii din portofoliu, ci deciziile ar reveni Băncii Centrale a Norvegiei, care administrează Fondul.

Susținătorii reformei consideră că modificările ar putea proteja capacitatea Fondului de a obține randamente pe termen lung și ar reduce vulnerabilitatea acestuia la presiuni externe. Criticii avertizează însă că relaxarea regulilor ar slăbi standardele etice și ar putea transmite mesajul că investițiile în producătorii de arme nucleare sunt acceptabile.

Crucea Roșie norvegiană și alte organizații ale societății civile s-au exprimat împotriva propunerii, invocând riscurile asociate legitimării investițiilor în arme de distrugere în masă.

Propunerile și recomandările comisiei urmează să fie supuse consultării publice, iar Guvernul norvegian este așteptat să prezinte propria evaluare Parlamentului în primăvara anului 2027.

Fondul investește în mii de companii din întreaga lume, iar deciziile sale sunt urmărite îndeaproape de investitorii internaționali, inclusiv datorită influenței pe care o exercită prin participațiile sale și standardele etice pe care le aplică.