Țările nordice și baltice cer UE să înăsprească plafonarea prețurilor la petrolul rusesc
Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și Suedia au cerut o revizuire a plafonului de preț pentru petrolul rusesc transportat pe mare. Plafonul a fost stabilit la sfârșitul anului 2022 la 60 de dolari pe baril și a rămas neatins de atunci, potrivit Euronews.
Statele nordice și baltice au cerut Comisiei Europene să înăsprească plafonul de preț pentru petrolul rusesc cu prioritate, argumentând că „sancțiunile trebuie să fie întărite continuu” pentru a dezactiva războiul Kremlinului împotriva Ucrainei.
„Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”,
au scris miniștrii de externe din Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și Suedia într-o scrisoare comună văzută de Euronews.
Documentul, datat 11 ianuarie, este adresat Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și comisarului european pentru servicii financiare Maria Luís Albuquerque.
„Credem că acum este momentul să creștem și mai mult impactul sancțiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 privind prețul petrolului”,
scriu cele șase țări.
Plafonul este o inițiativă inovatoare introdusă de aliații G7 la sfârșitul anului 2022 pentru a limita comerțul maritim cu țiței rusesc la 60 de dolari pe baril.
Mecanismul interzice companiilor occidentale să furnizeze servicii tancurilor rusești, cum ar fi asigurarea, finanțarea și pavilionarea, care vând țiței peste prețul convenit.
De asemenea, G7 a stabilit două plafoane suplimentare pentru produsele premium-to-crude (100 de dolari pe baril) și produsele discount-to-crude (45 de dolari pe baril).
Plafoanele au rămas neatinse de la aprobarea lor, în pofida fluctuațiilor puternice ale comerțului rusesc și a dovezilor numeroase de eludare a sancțiunilor.
Pentru a ocoli restricțiile, Moscova a desfășurat o „flotă fantomă” de petroliere învechite și prost întreținute, care utilizează structuri obscure de proprietate și asigurare. „Flota fantomă” a fost acuzată de practici înșelătoare, inclusiv transmiterea de date falsificate, oprirea transponderelor pentru a deveni invizibile pentru sistemele de satelit și efectuarea de transferuri multiple de la navă la navă pentru a ascunde originea butoaielor de petrol. De asemenea, a stârnit temeri cu privire la potențialul său de a provoca un dezastru ecologic pe mare.
Potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), doar 36% din țițeiul maritim vândut de Rusia în decembrie a fost transportat de petroliere supuse plafonului G7. Restul a fost transportat de „flota fantomă”.
Prețul petrolului din Urali continuă să depășească limitele impuse de Occident: în ultimul an, acesta a variat între 64 și 84 de dolari pe baril. China și India sunt principalii cumpărători.
Situația de pe piață a alimentat apelurile pentru măsuri mai ferme.
În scrisoarea lor comună, cele șase țări susțin că piața internațională a petrolului este „mai bine aprovizionată astăzi decât în 2022”, iar riscul unui „șoc de aprovizionare”, care a influențat negocierile inițiale privind plafonarea, a scăzut considerabil.
În plus, țările afirmă că „dependența foarte mare a Rusiei de exporturile de energie” pentru a-și susține economia de război de mare intensitate nu îi lasă „nicio alternativă la continuarea exporturilor de petrol, chiar și la un preț substanțial mai mic”.
Scrisoarea nu specifică noul preț la care ar trebui stabilit plafonul.
CREA estimează că stabilirea unui plafon de 30 de dolari pe baril încă de la început ar fi redus veniturile Rusiei din exportul de petrol cu 25%, ducând la pierderi de 76 de miliarde de euro.
„Scăderea plafonului de preț ar fi deflaționistă, reducând prețurile de export ale petrolului rusesc și inducând o producție mai mare din Rusia pentru a compensa scăderea veniturilor în caz contrar”,
a declarat CREA într-o analiză recentă, care plasează costurile de producție ale Rusiei la 15 dolari pe baril.
Țările nordice și baltice solicită, de asemenea, Comisiei Europene să extindă sancțiunile împotriva „flotei fantomă” și a celor care facilitează eludarea plafonului. Până în prezent, blocul a sancționat 79 de nave aparținând „flotei fantomă”.
Ca reacție la scrisoare, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că documentul va alimenta discuțiile în curs, dar a avertizat că orice revizuire este „în cele din urmă” o decizie pe care trebuie să o ia G7. Cu toate acestea, în cazul în care o revizuire ar fi propusă la un moment dat, toate cele 27 de state membre vor trebui să ajungă la un acord unanim înainte ca G7 să poată acționa.









