Toyota construiește un oraș al viitorului, la poalele muntelui sacru al japonezilor, Fuji
La sfârșitul lunii februarie, președintele constructorului auto Toyota, Akio Toyoda, s-a întâlnit cu un grup de preoți shintoiști într-un cort alb la poalele Muntelui Sacru – Fuji. Cu toții s-au rugat – așa cum se obișnuiește în Japonia atunci când se începe construcția a ceva nou – pentru finalizarea fără probleme a noului oraș al viitorului, care va fi proiectat și construit de cel mai mare producător auto din lume. Însă nimic nu va semăna cu ceea ce știm noi despre un oraș obișnuit.
Pe locul unei fabrici închise recent, Toyoda a vorbit despre semnificația înlocuirii unei fabrici vechi, care a produs mașini încă din anii ’60, cu o comunitate nouă, care se va întinde peste 175 de acri, unde vor fi testate tehnologii viitorului, în special vehiculele autonome, scrie Bloomberg.
”Este un capitol nou în povestea companiei noastre și în industria automobilelor”, a spus Toyoda, nepotul fondatorului companiei, într-un clip video.
Estimările experților arată că, până în 2040, peste 30 de milioane de vehicule cu conducere autonomă ar putea circula pe șosele, la nivel global. Totuși, astăzi, chiar și cele mai avansate funcții autonome sunt limitate și necesită supravegherea șoferului.
Executivii și experții din industrie spun că veriga lipsă o reprezintă provocările pe care vehiculele autonome le au de înfruntat în orașe, care trebuie să fie și ele, la rândul lor, conectate la marile centre de date, în așa fel încât aceste date să fie disponibile pentru mașinile inteligente iar ele să se poată într-adevăr conduce singure.
”Orașul țesut”
Iată de ce Toyota vrea să construiască un oraș tocmai în acest scop.
”Orașul țesut” (”Woven City”) va fi o comunitate înțesată de tehnologie de vârf, cu milioane de senzori încastrați la nivelul solului, la doar două ore de mers cu mașina de Tokyo, la poalele Muntelui Sacru. Va fi locul în care Toyota își va testa vehiculele autonome pentru transportul locuitorilor, pentru livrări și magazine online, împreună cu o populație aleasă special pentru acest proiect, ca într-un soi de laborator viu.
Când construcția va fi finalizată, în 2024, orașul va căuta să ilustreze modelul felului în care ar putea arăta centrele urbane din întreaga lume în era transportului autonom.
Deocamdată, conducerea autonomă este limitată din cauză că se realizează cu ajutorul senzorilor de la bordul mașinilor, care primesc informații din mediul în care rulează.
Retrimiterea acestor informații către alte vehicule va fi ”următorul mare salt înainte”, spune Hiroki Kuriyama, vicepreședinte senior al companiei Nippon Telegraph and Telephone Corp., un gigant japonez din domeniul telecomunicațiilor, partener al Toyota pentru dezvoltarea tehnologiei necesare hub-urilor inteligente care să permită conducerea autonomă a mașinilor.
Ideea, spune Kuriyama, este de a folosi senzori și micro-camere video răspândite pe drumuri, pe semafoare și pe clădiri, ba chiar poate și date transmise de pe telefoanele mobile ale conducătorilor auto, pentru a aduna informații despre orice, de la traficul pietonal până la precipitații.
Acest flux masiv de date va fi apoi procesat prin rețele optice, centre de date și hub-uri în cloud, pentru a crea un ”frate geamăn” digital al orașului real, adică o imagine a lui în oglindă. Datele virtuale sintetizate pot fi apoi încărcate în calculatoarele mașinilor, permițându-le astfel să ruleze în siguranță prin lumea reală fără intervenție umană, spune Kuriyama.
”Războiul originar”
Descrierea făcută de Kuriyama duce cu gândul la o țesătură, iar ideea denumirii orașului celor de la Toyota chiar de aici se trage. Însă, are în spate o poveste mai puțin cunoscută.
Nu multă lume știe că la începutul activității, uzinele Toyota au produs, întâi de orice, războaie automate de țesut, contribuind enorm la dezvoltarea industriei textile din Japonia.
Denumirea noului oraș se referă, desigur, la îmbinarea strânsă dintre software, mașini și străzi, ca parte a infrastructurii de bază a unui oraș. Toate ițele vor ghida viitoarele vehicule construite special pentru acest oraș, transparente, fără șofer, care pot transporta până la 20 de pasageri, cu scaune rabatabile, astfel încât interiorul să poată fi reconfigurat. Acestea vor circula prin oraș folosind benzi autonome pentru vehicule, oferind servicii de transport în comun, livrând pachete și funcționând și ca vitrine mobile.
Pentru a-și consolida tehnologia autonomă, Toyota a anunțat în această săptămână o achiziție de 550 de milioane de dolari prin care a cumpărat operațiunile companiei Lyft. Prin această mișcare, Woven Planet Holdings, divizia tehnologică a Toyota responsabilă de tehnologiile de conducere automată și de proiectul Orașului Țesut, îi va prelua pe cei 300 de angajați ai Lyft, dar și o mulțime de date foarte prețioase pe care le deține compania.
”Evident, tehnologia și produsele noi necesită oameni. Și tocmai despre asta este vorba în această achiziție”, a spus James Kuffner, Chief Digital Officer al Toyota și șeful diviziei ”Woven Planet”. ”Woven City ne va permite să încercăm implementarea unei infrastructuri urbane diferite. Dacă mașinile și orașele pot comunica între ele într-un mod inteligent, cred că vom putea construi sisteme mai sigure în viitor”, a mai spus el.
Experiența urbană la nivelul următor
Dincolo de opțiunile futuriste de mobilitate, orașul va mai avea și case inteligente, care vor scoate automat gunoiul la poartă și vor reface stocurile de alimente din frigiderele locuitorilor, potrivit celor de la Toyota.
Întregul ecosistem va fi, de asemenea, alimentat cu hidrogen.
Este un pariu uriaș și foarte ambițios pentru producătorul de automobile. Deși nu au fost dezvăluite cifre privind investiția necesară, este posibil ca toate costurile aferente să depășească un miliard de dolari. Pentru a ajuta la finanțarea proiectului, Toyota a anunțat luna trecută că va scoate pe piață obligațiuni ale diviziei Woven Planet de până la 500 de miliarde de yeni (4,6 miliarde de dolari), o emisiune de dimensiuni gigantice, iar banii obținuți vor fi parțial utilizați pentru construirea noului oraș.
Nefiind nici o companie imobiliară, nici una de construcții, poate părea ciudat că un producător de automobile construiește un oraș, spune Takaki Nakanishi, șeful unui institut de cercetare în industria auto. Însă pentru Toyota, dar și pentru alți producători auto, interesul pentru dezvoltarea orașelor hiper-tehnologizate este unul profund practic, spune el.
Pe măsură ce mașinile devin tot mai ”inteligente” și mai conectate între ele și cu mediul, ele devin parte a unui sistem mai larg, care include casele și infrastructura urbană. Iar aceasta poate o nouă sursă de profit pentru producătorii de automobile, pe o piață auto globală despre care se preconizează că va ajunge la o evoluție în platou în următoarele decenii.
”Mobilitatea, viața oamenilor și orașele vor deveni conectate, iar ceea ce își va dori toată lumea va fi controlul acelui software standardizat care înlesnește această conectare”, spune Nakanishi.
Obsesia controlului
Giganții japonezi precum Toyota sau NTT se vor confrunta cu o altă problemă: implementarea acestor platforme de ”smart city” de ultimă generație se va lovi de aversiunea tot mai manifestă a oamenilor față de ideea utilizării datelor lor personale de către marile companii de tehnologie.
Compania care deține Google, Alphabet Inc., a încercat, la rândul său, să creeze un oraș inteligent – echipat cu senzori care să susțină funcționarea mașinilor autonome – Sidewalk Toronto, într-o fostă zonă industrială propusă pentru reurbanizare. În primăvara trecută, proiectul a fost abandonat, după ce înghițise multe milioane de dolari și ani de lobby în favoarea proiectului. Motivul declarat pentru abandonare lui a fost efectul pandemiei asupra prețurilor imobiliarelor, dar înainte de aceasta, proiectul se confruntase cu o opoziție acerbă din partea ONG-urilor care luptă pentru dreptul oamenilor la protecția datelor personale.
Din punct de vedere pur tehnologic, implementarea platformei Orașului Țesut în cadrul orașelor obișnuite va fi posibilă în 5 până la 10 ani, potrivit lui Hiroki Kuriyama, Senior VP la gigantul tehnologic japonez NTT.
”Dar ceea ce va fi important de aflat este dacă locuitorii din alte orașe vor îmbrățișa sau nu aceste noi tehnologii”, spune el.
Compania NTT a reușit să convingă două comunități din SUA și Malaezia să îi permită să dezvolte tehnologiile ”smart city”, promițându-le locuitorilor că datele pe care le colectează rămân în proprietatea exclusivă a lor și a autorităților locale, după caz.
Dar Orașul Țesut este un proiect de alt nivel, cu ambiții infinit mai mari.
Un aspect interesant, care îi va ajuta pe cei de la Toyota în testarea în condiții reale ale tehnologiilor din Orașul Țesut este acela că orașul va avea locuitori pe deplin conștieți de rolul lor în proiect, spune Alexander Soley, un consultant independent specializat pe vehicule autonome.
La început, orașul va găzdui aproximativ 360 de cercetători, plus familii de pensionari și actuali angajați ai Toyota. Acest număr va crește treptat până la câteva mii, potrivit companiei, care menționează că a primit deja peste 3.000 de cereri de la persoane fizice și corporații, ca răspuns la anunțul său de recrutare de colaboratori-rezidenți în Woven City.
Și un strop de psihologie socială: Gartner Hype Cycle
”Când vine vorba de noile tehnologii, nu poți să le lansezi pur și simplu și să te aștepți să fie preluate pe nemestecate de oameni, ele trebuie să stea cu oamenii o perioadă bună de timp, ca ei să se obișnuiască cu ele”, spune Soley.
Pe lângă problemele legate de confidențialitate, incidente precum accidentul mortal din 2018, cu un pieton lovit de o mașină cu conducere autonomă în Arizona, dar și alte incidente asemănătoare, deși fără victime omenești, au condus la o teamă explicabilă de ideea de conducere autonomă, spune el.
”Familiile în vârstă sunt un segment de populație pe care Toyota îl vizează pentru a locui în Woven City. Cum se vor simți vârstnicii când vor intra într-o mașină fără șofer? Asta încearcă să afle Toyota.”
Dezvoltarea orașelor inteligente și a vehiculelor autonome cade perfect sub incidența a ceea ce este definit drept ”Gartner Hype Cycle”, spune Soley. Este vorba despre o reprezentare grafică a modului în care tehnologiile se nasc, se dezvoltă și se maturizează, care susține că lansarea inovațiilor tehnologice este urmată de o perioadă în care apar tot soiul de povești foarte mediatizate, unele vorbind despre succesul lor, altele despre eșec și incidente neplăcute. În cele din urmă, se ajunge la un punct în care oamenii constată aplicabilitatea practică a noilor descoperiri tehnologice, fapt care conduce la adoptarea lor pe scară largă.
Kuriyama spune că NTT și Toyota aspiră să își implementeze, în cele din urmă, platforma orașului inteligent și în alte țări.
Dar, mai întâi, se vor concentra pe implementarea acestuia în zonele rurale din Japonia, unde populația este tot mai puțină și mai îmbătrânită, iar opțiunile de mobilitate autonomă ar putea fi cu adevărat mai utile decât în alte părți.
De altfel, NTT a anunțat că intenționează să implementeze tehnologiile dezvoltate în Orașul Țesut, în zona Shinagawa din Tokyo, în apropierea Aeroportului Internațional Haneda.
Spre deosebire de situația de fapt din Orașul Țesut, unde totul va putea fi controlat, vor exista provocări noi la introducerea noilor tehnologii într-un cadru deja existent și locuit, în Shinagawa, spune Kuriyama.
Când vine vorba de conducerea autonomă și de infrastructura orașului care este chemată să o susțină, ”aportul tehnologic este, desigur, cel mai important. Însă, până la urmă, o mare întrebare este dacă societatea acceptă sau nu filosofia ta”, spune Kuriyama.
”La urma urmei, chiar și un oraș inteligent rămâne totuși un oraș”, conchide el.