Turism în pandemie: călătorii anulate, vacanțe în țară, buget restrâns, concedieri în HoReCa

Restricțiile impuse în perioada pandemiei COVID-19 au afectat multe industrii la nivel mondial, industria turismului fiind una dintre acestea. România nu face excepţie de la aceste aspect, majoritatea vacanţelor au fost anulate, iar bugetele de călătorii restrânse.

Cu toate acestea, românii au continuat să călătorească și în 2020, însă au optat mai degrabă pentru vacanţe în ţară, în destinaţii aproape de casă, pensiuni de familie, hoteluri mici sau situate în regiuni izolate, apartamente şi vile de vacanţă, cu posibilitatea anulării acestora fără penalizări. Cei care au ales destinaţii externe au preferat, în special, Bulgaria, Grecia sau Turcia, potrivit Agerpres.

2020 a fost un an plin de încercări şi provocări, cel mai atipic an din istoria turismului. Este drept, putea fi şi mai rău. În măsura în care s-a putut, am observat că turiştii români nu şi-au pierdut apetitul de a călători. În timpul verii au pornit charterele pe Grecia şi Turcia, iar câteva luni s-au vândut destul de bine Bulgaria şi litoralul românesc. Ar fi fost mult mai bine dacă am fi avut predictibilitate. Concluzia noastră a fost aceea că 2020 reprezintă anul redescoperirii României de către români. Era mult mai bine dacă ţara noastră nu rata şansa unică de repoziţionare în cadrul destinaţiilor europene. Din păcate, industria turistică românească s-a confruntat cu lipsa unor măsuri coerente, cu întârzierea redeschiderii restaurantelor, cu închiderea centrelor de tratament şi a spa-urilor şi cu multe altele, a declarat Dumitru Luca, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Ofertele agenţiilor s-au pliat cererii, astfel că unităţile turistice au venit cu pachete adecvate crizei sanitare, cu măsuri de distanţare şi igienizare.

Totodată, Dan Goicea, vicepreşedinte ANAT avertiza că agenţiile de turism au înregistrat mari pierderi, începând cu salariile, care reprezintă o mare pondere din cheltuiala acestora. “Nu poţi disponibiliza oameni alături de care ai lucrat cu eficienţă ani de zile”, a spus acesta.

În aceste condiţii, voucherele de vacanţă acordate bugetarilor au reprezentat o gură de oxigen pentru turismul intern.

Voucherele de vacanţă sunt extrem de importante şi ele trebuie continuate pentru că au fost o gură de oxigen venită turismului românesc în această perioadă. Ele au ajutat foarte, foarte mult, a afirmat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Reprezentanţii ANAT afirmă că voucherele de vacanţă generează anual un rulaj de 300 de milioane de euro, la care se adaugă cel puţin 20% în plus pe cazare şi alte servicii, ceea ce duce la un total de minimum 350 de milioane de euro.

Efectele pandemiei asupra turismului românesc sunt reflectate de Statistică. Astfel, numărul sosirilor a scăzut cu 50,6% pe total în primele nouă luni ale acestui an. Totodată, numărul de sosiri ale turiştilor români au înregistrat o scădere cu 42,8%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 81,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Totodată, conform datelor Eurostat, România a înregistrat în iulie cea mai mare scădere a sosirilor de turişti străini din Uniunea Europeană, înregistrând un declin de 88,9% a nopţilor petrecute de străini în unităţile de cazare faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce în primele şapte luni scăderea a fost de 76,1% comparativ cu acelaşi interval din 2019.

Turism intern versus turism extern în anul pandemiei

Activitatea de ‘outgoing’ din România depăşeşte cu mult activitatea de ‘incoming’ la ora actuală, chiar dacă ne dorim ca principala ramură a turismului să fie cea de incoming, a afirmat Dan Goicea, vicepreşedinte ANAT, susţinând că “românii au un mare apetit pentru călătoriile externe.”

La începutul lunii martie, predicţia noastră a fost că turiştii vor călători la un nivel de 15% faţă de anul precedent, iar realitatea a fost apropiată, dar ceva mai bună – ponderea a fost de circa 20-25%, a mai spus vicepreşedinte ANAT.

Bulgaria, Grecia şi Turcia au rămas şi în acest an cele mai căutate destinaţii externe pentru români, odată cu ridicarea parţială a restricţiilor în ţările europene.

Preşedintele ANAT, Dumitru Luca, consideră că România este, din păcate, unica ţară din Europa care a ţinut închise atât timp restaurantele dar şi piscinele interioare şi centrele spa, “deşi în ultimul caz vorbim de turism de sănătate”.

Totodată, cererea pentru destinaţii exotice din partea turiştilor români a explodat în luna noiembrie, când primul zbor charter pentru Maldive de Revelion 2021 s-a vândut în doar patru zile, arată datele centralizate de un touroperator activ pe piaţa locală.

Pentru România, în perioada Revelionului şi în ianuarie sunt două destinaţii exotice către care se pot îndrepta turiştii, respectiv Maldive şi Zanzibar, iar o destinaţie caldă mai accesibilă este Egiptul.

Este important să ne gândim la incoming, care reprezintă un import de valută pentru România. Scăderea incoming-ului, cauzată de pandemie, nu este vina nimănui iar scăderea călătoriilor internaţionale a fost dramatică în toată lumea. Nimeni nu a putut să prevadă ce s-a putut întâmpla şi am suferit cu toţii. Avem în acest an un turism de incoming în declin, spre zero, iar colegii noştri din agenţiile de turism specializate pe turismul receptor au avut cea mai grea perioadă din existenţa lor. Sunt multe agenţii specializate pe incoming, şi sunt multe alte agenţii care au un departament de incoming. Din păcate, acest domeniu aproape că nu a funcţionat deloc, din motivele generate de pandemie. La fel şi în domeniul turismului de evenimente, activitatea a fost tot spre zero, pentru că nu am avut dreptul de a organiza evenimente, a precizat Diana Iluţ, vicepreşedinte ANAT.

Primele circuite şi destinaţii externe, anulate din martie

Odată cu declanşarea pandemiei s-au anulat primele circuite şi destinaţii externe, începând din martie. La 1 martie, un touroperator anunţa deja că turiştii români care au optat pentru circuite organizate în China au primit banii înapoi sau au fost redirecţionaţi către alte destinaţii, după ce mai multe companii aeriene au anulat zborurile spre această ţară, în contextul răspândirii infecţiei cu virusul Covid-19.

Conform unui studiu realizat de o platforma de rezervări hoteliere, aproximativ 86% dintre hotelieri considerau la acea dată că epidemia de coronavirus constituie o ameninţare reală pentru turismul intern, în condiţiile în care hotelierii înregistraseră deja un număr considerabil mai mic de rezervări pentru lunile martie şi aprilie, dat şi primele anulări de sejururi.

Societatea Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră anunţa că şi-a restrâns activitatea începând cu data de 17 martie, în urma deciziilor luate de autorităţi în contextul pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la diminuarea încasărilor cu circa 6,67 milioane de lei.

În aprilie, 15 organizaţii din turismul românesc s-au constituit în Alianţa Pentru Turism (APT), o structură informală deschisă şi constituită voluntar pentru salvarea şi relansarea acestei industrii după criza provocată de noul coronavirus, în timp ce Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri lansa, în aceeaşi lună, aplicaţia dedicată operatorilor economici din turism, în vederea inventarierii sumelor achitate în avans, aferente pachetelor de servicii de călătorie şi serviciilor turistice independente încă neexecutate.

Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) anunţa în 7 aprilie că rata şomajului în hoteluri şi restaurante a ajuns la 60% şi risca să urce până la 90%, având în vedere condiţiile de la acel moment. FPTR atrăgea atenţia asupra faptului că această criză cauzată de epidemia de coronavirus a “paralizat” activităţile din turism, aceasta fiind ramura de activitate cea mai afectată.

După primele două luni de criză sanitară, de stagnare şi semne de întrebare cu privire la evoluţia turismului intern, anunţul autorităţilor privind posibila ieşire din starea de urgenţă începând cu data de 15 mai, relaxarea condiţiilor de distanţare socială şi redeschiderea hotelurilor, a avut impact imediat în rezultatele înregistrate de o platformă de rezervări. Preferinţa românilor la acel moment s-a îndreptat spre pensiunile de familie, hotelurile de mici dimensiuni sau situate în regiuni izolate, apartamente şi vile de vacanţă.

La finalul lunii mai, mai mult de 100 de hoteluri din staţiunile româneşti de la Marea Neagră, reprezentând un sfert din capacitatea de cazare a litoralului, erau deschise sau urmau să se deschidă începând cu data de 1 iunie, odată cu deschiderea teraselor, informa Organizaţia Patronală Mamaia-Constanţa (OPMC).

Numărul de rezervări pe litoral se triplase într-o singură zi faţă de zilele anterioare, după ce preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că românii vor putea merge la plajă începând cu 1 iunie. Românii începuseră să rezerve atât vacanţe last minute pe litoral, începând cu acel weekend, cât şi sejururi în lunile iulie şi august sau chiar septembrie.

În minivacanţa de Rusalii, peste 15.000 de români au ajuns în staţiunile româneşti de la Marea Neagră, deşi estimările iniţiale ale turoperatorilor erau între 10.000 şi 12.000 de persoane.

Angajaţii din domeniul HoReCA au fost afectați de restricțiile impuse

Peste 8.300 de angajaţii din domeniul HoReCA au protestat în octombrie în Piaţa Victoriei faţă de decizia autorităţilor de a închide, la interior, restaurantele, barurile şi cafenelele, în condiţiile în care fuseseră redeschise abia în septembrie.

Circa 100.000 de angajaţi din sectorul HoReCa vor fi concediaţi până la finele anului, declara Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, iar industria va suferi pierderi de trei miliarde de euro, ca urmare a restricţiilor decise de Guvern în contextul pandemiei de Covid-19.

Contribuţia directă la PIB a sectorului HoReCa este de 2,79%, iar cea totală este de 5,4%.

Restaurantele şi cafenele s-au redeschis în spaţiile interioare, de la 1 septembrie, în judeţele în care incidenţa cazurilor de coronavirus COVID-19 se menţinea sub un anumit prag, potrivit deciziei Comitetului Naţional pentru Sutuaţii de Urgenţă (CNSU). În octombrie, acestea au fost din nou închise din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu Covid-19.

ANAT, despre adoptarea şi implementarea diferitelor măsuri cu caracter economic şi social

Reprezentanţii agenţiilor de turism consideră că şomajul tehnic şi apoi susţinerea de 41,5% din salariu au fost măsurile bune pentru multe domenii de afaceri, însă “de neconceput pentru agenţiile de turism care, în acea perioadă, au fost mai ocupate şi mai stresate ca oricând, gestionând anulările, modificările şi temerile clienţilor. “Cine nu a putut accesa şomajul tehnic a fost automat eliminat şi din schema următoare”, arată ANAT.

În ceea ce priveşte programul de muncă flexibil, Kurzarbeit, reprezentanţii agenţiilor de turism consideră că “abia în ajunul alegerilor s-a flexibilizat, rămânând însă necesitatea acoperirii integrale a sumelor din resurse proprii iar apoi, agenţiile de turism să stea cu mâna întinsă la stat pentru recuperarea unei părţi din aceste sume”.

La începutul lunii decembrie, Ministrul Economiei anunţa că întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de pandemia de coronavirus (Covid-19), vor beneficia de o schemă de ajutor de stat, al cărei buget a fost estimat la 500 milioane de euro, pentru acordarea de finanţare din fonduri publice naţionale şi/sau din fonduri externe nerambursabile în vederea supravieţuirii sau relansării lor.

Ajutorul se va acorda beneficiarilor sub forma unor granturi, în vederea acoperirii parţiale a pierderii din cifra de afaceri sau din rulaj, în cazul agenţiilor de turism, suferită în anul 2020, comparativ cu anul 2019, în cuantum de 20%.

Anul 2021, sub semnul incertitudinii

Dacă 2020 a fost un an atipic, cel mai dificil an din istoria turismului şi a agenţiilor de turism, 2021 va sta sub semnul unei mari incertitudini.

Vor supravieţui agenţiile? Dacă da, cum? Vor primi ele sprijinul mult aşteptat, aşa cum s-a întâmplat în ţări situate mai la vest? Singurul scenariu cu adevărat util pentru 2021, în cazul României, ar fi acela rezultat dintr-un dialog, din ascultarea şi înţelegerea nevoilor specifice ale breslei agenţiilor de turism şi, mai ales, dintr-o acţiune rapidă şi concretă. Nu neapărat banii rezolvă problemele. De altfel, prima măsură de sprijin pe care am cerut-o (reglementarea voucherelor compensatorii) nu avea niciun impact bugetar, era deja implementată cu succes în mai multe ţări europene. Tratarea de-a valma a diferitelor ramuri economice şi activităţi în detrimentul personalizării în luarea oricărei măsuri nu poate avea sorţi de reuşită aşa cum nici în domeniul medical nu funcţionează acelaşi plan de tratament în toate afecţiunile şi la toţi pacienţii, a declarat preşedintele ANAT.

Românii au început să se gândească la vacanțele din anul 2021 și au rezervat sejururi pe litoralul Mării Negre pentru sezonul estival următor, beneficiind astfel de reducerile de până la 50% la pachetele achiziţionate până la 31 decembrie.

Decizia se bazează pe faptul că turiştii care au fost pe litoral în acest sezon nu s-au infectat cu Covid-19 în timpul vacanţei şi au constatat că majoritatea hotelurilor au respectat regulile impuse de autorităţi pentru a-i proteja.