Închide

Șantaj și contra-șantaj: UE amenință cu sabotarea economiei maghiare, dacă Orbán nu aprobă ajutorul pentru Ucraina

Avatar
arm-wrestling, indian wrestling, competition

Fotografie de RyanMcGuire pe Pixabay

Timp de citire: 4 minute

Uniunea Europeană amenință că va sabota economia Ungariei, dacă Budapesta va continua să blocheze o nouă tranșă de ajutor acordat Ucrainei în cadrul summit-ului organizat în această săptămână, arată detaliile unui plan confidențial elaborat de Bruxelles, care marchează o escaladare semnificativă a luptei dintre conducerea Uniunii și cea mai prorusă capitală europeană, potrivit unui document consultat de jurnaliștii de la Financial Times (FT).

Documentul citat, întocmit de oficialii UE, conturează o strategie care ar urma să vizeze în mod explicit slăbiciunile economice ale Ungariei, urmând să pericliteze stabilitatea monedei naționale și să provoace o prăbușire a încrederii investitorilor în economia maghiară, în încercarea de a afecta ”locurile de muncă și creșterea economică” a țării, în cazul în care Budapesta refuză pe mai departe să își ridice împotrivirile cu privire la ajutorul acordat Kievului.

Viktor Orbán, premierul Ungariei, a promis că va bloca utilizarea bugetului UE pentru a oferi 50 de miliarde de euro ajutor financiar pentru Ucraina. Decizia ar urma să fie luată la un summit de urgență al liderilor europeni, care va avea loc joi.

Dacă Orbán nu va da înapoi, alți lideri ai UE ar urma să promită public că vor opri definitiv toate finanțările UE către Budapesta, cu intenția de a speria piețele și de a precipita o prăbușire a forintului, ceea ce va conduce, în cascadă, la o creștere a costului împrumuturilor pentru Ungaria, susține documentul consultat.

”În cazul în care nu există un acord la [summit-ul de pe] 1 februarie, alți șefi de stat și de guvern ar declara public acest lucru, în lumina comportamentului neconstructiv al premierului maghiar, neputându-și imagina că fondurile UE ar putea fi furnizate Budapestei”, se arată în document.

Fără această finanțare,

”… piețele financiare și companiile europene și internaționale ar putea fi mai puțin interesate să investească în Ungaria”, se arată în document.

O astfel de pedeapsă

”… ar putea declanșa rapid o creștere suplimentară a costului finanțării deficitului public și o scădere a monedei”.

János Bóka, ministrul maghiar pentru relațiile cu UE, a declarat pentru FT că Budapesta nu este la curent cu asemenea amenințări financiare, dar că țara sa ”nu cedează presiunii”:

”Ungaria nu stabilește vreo legătură între sprijinul pentru Ucraina și accesul la fondurile UE și respinge alte părți care fac acest lucru. Ungaria a participat și va continua să participe constructiv la negocieri”, a spus el.

Totuși, într-un semn al presiunii crescânde asupra Budapestei pentru a se ajunge la un compromis, Bóka a mai spus că Budapesta a trimis sâmbătă o nouă propunere la Bruxelles, precizând că este acum deschisă să utilizeze bugetul UE pentru pachetul destinat Ucrainei, ba chiar pentru emiterea de datorii comune pentru a-l finanța, dacă s-ar adăuga alte clauze care să ofere Budapestei posibilitatea de a se răzgândi la o dată ulterioară.

Documentul, elaborat de un oficial al Consiliului UE, organismul de la Bruxelles care reprezintă statele membre, prezintă vulnerabilitățile economice ale Ungariei. Printre acestea, sunt enumerate ”deficitul public foarte mare”, ”inflația foarte mare”, moneda slabă și cel mai înalt nivel al plăților pentru serviciul datoriei publice ca proporție din produsul intern brut din întreaga Uniune Europeană.

Autorul documentului susține că ”locurile de muncă și creșterea economică depind în mare măsură” de finanțarea străină, din care o mare parte o reprezintă fondurile UE.

Bruxelles-ul a mai exercitat în diferite forme pârghii financiare împotriva statelor membre rebele, cu Polonia și Ungaria în prim-plan, cu privire la preocupările privind statul de drept, dar și împotriva Greciei, în timpul crizei din zona euro. Totuși, o strategie explicită prin care să încerce să submineze economia unui stat membru ar fi o adevărată premieră.

Potrivit FT, trei diplomați UE au confirmat pentru publicație faptul că planul a fost susținut de mai multe cancelarii europene:

”Starea de spirit a devenit mai dură”, a declarat unul dintre cei citați, în vreme ce altul s-a întrebat retoric:

”Ce fel de Uniune avem dacă permitem acest tip de comportament?”

Un al treilea a declarat:

”Miza este mare. Este șantaj direct.”

Ungaria își înmoaie tonul

În aceeași declarație pentru Financial Times, Bóka a mai declarat că Budapesta ar vrea ”să exploreze posibilitatea unei soluții mai constructive și mai europene” și a propus că ar putea sprijini planul de 50 de miliarde de euro, dacă i se acordă dreptul la un veto anual asupra plăților.

Alte țări membre UE au refuzat deja această sugestie, deoarece se tem că Orbán ar încerca să blocheze inițiativa în fiecare an și să obțină noi și noi concesii.

Unul dintre diplomați citați a adăugat că nu există ”nicio posibilitate” ca Orbán să poată avea drept de veto asupra finanțărilor viitoare.

Bóka a spus că ”presiunea politică asupra Ungariei este continuă și puternică”, dar că acest lucru nu influențează negocierile guvernului său cu terțe părți.

”A trebuit să facem un pas și avem încredere că și cealaltă parte va fi la fel de flexibilă”, a adăugat el.

Viktor Orban a blocat în decembrie anul trecut adoptarea pachetului de asistență multianuală în valoare de 50 de miliarde de euro pregătit de UE pentru Ucraina, liderul de la Budapesta declarând câteva zile mai târziu că banii pentru ajutorarea țării vecine nu trebuie să vină din bugetul blocului comunitar.

În timp ce ceilalți 26 de membri au elaborat un plan B pentru a ajuta Kievul, în afara bugetului UE, planul acesta ar necesita ratificarea sa în toate cele 26 de parlamente naționale, ceea ce ar provoca întârzieri și incertitudine.

Mai multe capitale au analizat eventuala oportunitate de a declanșa articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care ar permite Bruxelles-ului să îi suspende Budapestei dreptul de vot sau să blocheze fondurile acordate Ungariei. Alți lideri europeni au respins însă această idee, având în vedere că ar necesita sprijin unanim la nivelul Consiliului UE și că multe țări sunt reticente să aplice o sancțiune atât de gravă.

Bóka a mai spus că este important ca unitatea UE să fie ”păstrată”, adăugând:

”De aceea suntem dispuși să facem compromisuri, atâta timp cât acestea nu ne afectează interesele vitale”.

El a adăugat, totuși, că, dacă eforturile de a ajunge la un compromis vor eșua, propunerea inițială a Ungariei de alcătuire a unui fond separat pentru Ucraina în afara bugetului UE ar fi preferința Budapestei.

scroll to top