Un rar exemplu de consens politic european: toată lumea critică inițiativa Superligii celor 12
De la înalți oficiali ai UE la lideri ai statelor europene, politicieni de vârf din Marea Britanie și chiar șefii partidelor naționaliste sau anti-sistem, toți, ca într-o voce, condamnă proiectul Superligii de fotbal, anunțată duminică noaptea de 12 granzi de pe continentul european. Euractiv.com a trecut în revistă luările de poziție ale liderilor europeni pe această temă.
Într-o mișcare fără precedent, douăsprezece dintre cele mai mari cluburi de fotbal europene și din lume și-au făcut public duminică planurile pentru o nouă competiție internațională, Superliga, menită să genereze fonduri suplimentare și să concureze actuala Ligă a Campionilor, competiție organizată de forul tutelar al fotbalului european, UEFA. Grupul celor 12 și-au motivat decizia ”secesionistă” prin scăderea audienței Ligii Campionilor și prin potențialul economic al unei astfel de operațiuni, însă a fost primită cu critici și reacții virulente, fiind imediat condamnată, întâi de toate, de către UEFA, care a amenințat că le va interzice ”rebelilor” din Superligă accesul și participarea la toate celelalte competiții.
Revolta globală cauzată de anunț a ajuns rapid la Bruxelles, vicepreședintele Comisiei însărcinat cu promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, fiind unul dintre primii care au criticat ideea Superligii.
”Trebuie să apărăm modelul nostru european de sport, bazat pe valori, pe diversitate și incluziune”, arată Schinas într-o postare pe contul lui de Twitter, adăugând că nu este admisibilă o formă de organizare a fotbalului rezervată doar pentru o mână de cluburi bogate și puternice.
Schinas, un suporter declarat al echipei grecești Aris Salonic, s-a numărat printre oficialii UE care au participat la o întâlnire cu președintele UEFA, Aleksander Čeferin, în decembrie anul trecut, în cadrul unui turneu diplomatic al acestuia din urmă, menit să facă lobby la nivelul UE tocmai împotriva unui proiect al Superligii.
Din 2017, UEFA are un birou de reprezentare la Bruxelles, demarând un dialog strâns cu instituțiile UE în diferite domenii politice, cum ar fi promovarea activității fizice și incluziunea socială prin sport. UEFA și Comisia Europeană au semnat, de asemenea, un acord de cooperare în 2014, reînnoit în 2018, pentru a lucra ”în mod concret și constructiv pe probleme de interes comun”.
Tot luni a venit și o declarație oficială care a clarificat poziția Comisiei Europene, prin vocea unui purtător de cuvânt, spunând că executivul UE apără un model european de sport, ca parte a legăturilor care se creează între membrii societății.
”Principiile majore ale acestui model sunt autonomia, deschiderea, solidaritatea între sportul de masă și sportul de performață, precum și interdependența federațiilor sportive”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Potrivit Comisiei, buna guvernanță, bazată pe reguli clar definite, transparente și nediscriminatorii, este o condiție pentru autonomia și auto-reglementarea organizațiilor sportive.
”Aceasta este tradiția noastră, ADN-ul nostru și nu trebuie pus în pericol. Prin urmare, invităm toate părțile să ia în considerare aceste principii, atunci când evaluează impactul potențial al acestei propuneri”, a concluzionat purtătorul de cuvânt.
Superliga, din punctul de vedere al regulilor europene anti-trust
Reacția puțin nuanțată a Comisiei sugerează că, deși împărtășește poziția generală a lui Schinas, executivul UE nu dorește să se implice cu adevărat în această chestiune, cel puțin nu în acest moment, în condițiile în care, într-o etapă ulterioară, subiectul ar putea să ajungă pe rolul unor instanțe, în urma unei dispute la nivelul reglementărilor privind concurența și politicile anti-trust.
Comisia a refuzat să comenteze aspectele anti-trust ale propunerii, în absența unor informații detaliate.
”Dacă apar litigii legate de guvernarea sportului, acestea sunt soluționate cel mai bine de către organele de arbitraj competente și de către instanțele naționale”, a spus un alt purtător de cuvânt al Comisiei.
Totuși, un oarecare precedent pare să le permită rebelilor din Superligă să-și organizeze turneul fără a risca sancțiuni.
În 2015, Comisia Europeană a deschis o procedură anti-trust după o plângere depusă de doi patinatori de viteză profesioniști din Olanda, cărora li s-au aplicat sancțiuni de către Uniunea Internațională de Patinaj (ISU) pentru participarea la o competiție neautorizată de organul de conducere al Uniunii.
Într-o decizie publicată în 2017, Comisia a decis că aceste sancțiuni încalcă legea anti-trust a UE, cerând ISU să își schimbe regulile.
”Penalitățile severe pe care Uniunea Internațională de Patinaj le impune patinatorilor servesc protejării propriilor interese comerciale și împiedicării altor entități să își organizeze propriile evenimente și concursuri”, spunea la acea dată atunci comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager.
Reacțiile liderilor europeni: rară situație de unanimitate
Președintele Parlamentului European, David Sassoli – un fan al formației AC Fiorentina – a declarat pentru L’Equipe că ”în Europa, fotbalul aparține oamenilor, fiind organizat după un model bazat pe corectitudine și solidaritate”. El a menționat că unul dintre articolele din tratele fondatoare ale UE se referă la dimensiunea europeană a sportului, bazată pe cooperare și transparență în rândul organismelor competente în domeniu.
”Inițiativa luată de aceste mari cluburi europene nu respectă aceste principii, ba dimpotrivă. De aceea mă opun cu tărie acestui proiect”, a spus el.
Întrebat ce ar putea face instituțiile UE în această privință, el a răspuns că ”ideea este de a sprijini toate inițiativele ligilor și autorităților naționale, pentru a susține sportul care să fie deschis tuturor”.
În mod similar, intergrupul Parlamentului European pentru sport a criticat proiectul într-o declarație comună:
”Competiția închisă propusă de către cluburile super-bogate ar duce la formarea unei caste privilegiate, în afara structurilor cluburilor europene de fotbal, fără alt scop decât obținerea de profituri”.
Opoziția la proiectul Super League a devenit răspândită în toată Europa.
Premierul britanic, Boris Johnson, a declarat că guvernul său ”va analiza tot ceea ce putem face, împreună cu autoritățile din fotbal, pentru a ne asigura că acest lucru nu va merge mai departe în modul în care este propus în prezent”.
Președintele francez Emmanuel Macron, un suporter al celor de la Olympique de Marseille, a salutat poziția cluburilor franceze, care au refuzat să participe la proiectul Superligii.
Premierul italian Mario Draghi a spus că guvernul de la Roma va sprijini UEFA pentru a păstra competițiile naționale, valorile meritocratice și funcția socială a sportului.
Chiar și politicienii naționaliști, de la premierul maghiar Viktor Orbán până la partidul naționalist Rassemblement, condus de Marine Le Pen, s-au alăturat criticilor.
”Îmi plac victoriile câștigate cu sudoare, pe teren, nu cele cumpărate cu milioane de pe piața bursieră”, a spus și Matteo Salvini, liderul partidului de dreapta italian Lega, mare suporter al lui AC Milan, echipă care se numără printre cele 12 fondatoare ale Superligii.









