Ungaria și Polonia contestă regula UE care leagă fondurile europene de statul de drept

Polonia și Ungaria contestă o nouă decizie a UE – una care leagă deblocarea fondurilor din bugetul blocului de respectarea standardelor democratice de bază – în fața Curții Europene de Justiție (CEJ).

Cazurile marchează o nouă confruntare între cele două state UE – care au fost acuzate de un regres democratic – și alte țări membre, scrie dpa.

Noul mecanism al statului de drept a fost încorporat în planul de cheltuieli pentru perioada 2021-27 și în fondul de stimulare evaluat la 750 de miliarde de euro.

Potrivit CEJ, cele două țări au depus plângeri separate referitoare la regula care permite oprirea finanțării în cazul în care există încălcări ale anumitor standarde, cum ar fi subminarea independenței justiției.

Varșovia și Budapesta fac obiectul unor preocupări tot mai mari din cauza îngrijorărilor legate de erodarea standardelor democratice de bază. Ambele țări, care au mai multe dosare la instanța superioară a blocului, au protestat că prevederile bugetare au fost alimentate ideologic, amestecându-se în afacerile lor interne.

“Credem că astfel de soluții nu au niciun temei juridic în tratate, interferează cu competențele statelor membre și încalcă legislația UE”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller.

Cele două state s-au confruntat cu alte țări ale UE în legătură cu o serie de probleme, variind de la: reduceri ale libertății presei; reprimarea societății civile; și restricții ale drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBTI).

Polonia a declarat că astfel de dezacorduri nu ar trebui să constituie baza suspendării fondurilor UE.

“Decontarea fondurilor din bugetul UE ar trebui să se bazeze numai pe îndeplinirea unor condiții obiective și concrete, care decurg fără echivoc din reglementări”, a spus Mueller.

UE nu avea competența de a defini termenul „stat de drept” și nici de a determina factorii utilizați pentru a evalua dacă regulile din spatele acestui termen sunt respectate, se arată în declarația guvernului polonez.

După luni de opoziție, Polonia și Ungaria au renunțat la dreptul de veto împotriva mecanismului în decembrie – în schimbul unei declarații suplimentare care a permis în mod efectiv o întârziere a pornirii instrumentului, declarație care spunea că acesta nu va fi utilizat până când judecătorii își vor da avizul .

Acest lucru a permis celor două state să ducă mecanismul la CEJ pentru control.

Alături de guvernul polonez, ministrul ungar al justiției Judit Varga a condamnat regulile.

„Nu putem permite ca această legislație UE, care subminează grav legislația UE, să rămână în vigoare”, a scris ea pe pagina sa de Facebook.

Poate dura câteva luni sau chiar ani până când o hotărâre este pronunțată în astfel de proceduri judiciare. Cu toate acestea, părțile parte în procedură pot solicita un proces accelerat.

Parlamentarul european Moritz Koerner, de la Renew Europe, a declarat că parlamentarii europeni vor solicita accelerarea procedurilor. Într-o scrisoare, președintele parlamentului David Sassoli a evidențiat luna trecută disponibilitatea legislatorilor de a face acest lucru.

Dar chiar și în cadrul unei proceduri accelerate, o hotărâre ar putea să nu vină timp de câteva luni. Durata medie a procedurilor accelerate a fost de 10 luni în 2019, potrivit lui Koerner.