”Valul democrat” dă fiori reci la București. Ce evoluții se așteaptă în ”scandalul ambasadoarei”?

Victoria Partidului Democrat în alegerile intermediare din Statele Unite ar putea avea consecințe și asupra demersurilor parlamentare privind presupusa implicare a administrației Donald Trump în schimbările politice interne din diferite țări, în special din Europa, inclusiv din România. La începutul lunii octombrie, Gregory Meeks, congresman democrat de New York a solicitat explicații Departamentului de Stat în legătură cu declarațiile atribuite ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, cu privire la influența pe care ar putea-o avea pentru schimbarea puterii politice de la București.

În noul context, Meeks ar putea beneficia de o susținere politică și instituțională suplimentară în Congresul SUA, având perspectiva de a deveni președintele Comisiei pentru Afaceri Externe în noul Congres, care își începe activitatea în ianuarie 2027.

Democrații au obținut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, preluând controlul asupra Congresului de la republicani, rezultat care le va oferi posibilitatea să își intensifice supravegherea activității administrației Trump, să solicite documente și explicații oficialilor guvernamentali și să organizeze audieri parlamentare pe teme sensibile pentru Casa Albă.

Pe 1 octombrie, Meeks i-a trimis o scrisoare secretarului de stat Marco Rubio, solicitând clarificări cu privire la comportamentul ambasadoarei Kimberly Guilfoyle și la afirmațiile atribuite acesteia în cadrul unei întâlniri cu oficiali greci și americani.

Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal pe 25 septembrie, Guilfoyle ar fi făcut referire, în timpul unei cine organizate în martie, la iminenta cădere a guvernului condus de Ilie Bolojan și ar fi afirmat că Statele Unite ar putea determina schimbări politice similare și în alte țări, inclusiv în Grecia.

Referirea la România a ridicat întrebări cu privire la eventualele intervenții ale administrației Trump în evoluțiile politice dintr-o țară aliată NATO. Relatarea privind conversația a fost contestată de avocatul ambasadoarei.

În scrisoarea adresată lui Marco Rubio, Meeks a cerut clarificări privind eventualele amenințări de folosire a influenței americane pentru subminarea unui guvern democratic, dar și privind posibila promovare de către ambasadoare a intereselor comerciale ale unei companii grecești în cadrul întâlnirilor diplomatice oficiale.

Congresmanul a solicitat inclusiv informații despre implicarea Casei Albe, a Departamentului de Stat și a Consiliului Național de Securitate în eventualele acțiuni de influențare a guvernelor unor state aliate.

Pe 10 octombrie, Meeks a făcut un pas suplimentar, solicitând Inspectorului General al Departamentului de Stat să deschidă o investigație asupra activității lui Guilfoyle. Totodată, a cerut ca ambasadoarea să fie audiată sub jurământ în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților.

Între timp, numele ambasadoarei în Grecia a devenit un bolovan prea greu de gâtul republicanilor, așa încât i s-a cerut demisia din post, solicitare căreia Guilfoyle i-a dat curs.

Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică, la masă cu ambasadoarea proscrisă

Pe 31 martie 2026, Kimberly Guilfoyle s-a întâlnit, la restaurantul Isoletta din București, cu mai mulți reprezentanți de rang înalt ai scenei politice românești.

Printre participanți s-au numărat Sorin Grindeanu, președintele PSD, Bogdan Ivan, ministrul Energiei la acel moment, și Florin Vlădică, consilier prezidențial, potrivit Hotnews.

La întâlnire a fost prezent și omul de afaceri și lobbyistul grec Michael Marafatsos, asociat companiei Aktor.

Vizita lui Guilfoyle la București avusese loc în contextul promovării Coridorului Vertical de Gaze, un proiect prin care gazele naturale lichefiate provenite din Statele Unite ar urma să ajungă pe piețele din Europa de Sud-Est. Ambasadoarea susținuse public parteneriatul dintre compania americană Venture Global și asocierea dintre Aktor și compania greacă de stat DEPA, care încheiase un contract pe termen lung pentru achiziția de GNL american.

Premierul Ilie Bolojan se declarase foarte favorabil proiectului Coridorului Vertical, însă se opusese unor variante de achiziție a gazelor americane prin acest aranjament, invocând dezavantajele economice și prețurile considerate prea ridicate. Ulterior, în spațiul public au apărut informații privind posibile pierderi importante pentru România în cazul încheierii unui contract pe termen lung în condițiile respective.

După apariția dezvăluirilor din The Wall Street Journal, Sorin Grindeanu a confirmat întâlnirea cu Guilfoyle, dar a susținut că discuțiile s-au limitat la rolul României în Coridorul Vertical de Gaze. Liderul PSD a negat că ar fi discutat despre contracte de furnizare a gazelor sau despre înlăturarea guvernului Bolojan. El a declarat că nu a avut nicio discuție de natura celor descrise în investigația publicației americane.

În ceea ce îl privește pe George Simion, liderul AUR, acesta a declarat pentru G4Media că este ”bun prieten” cu Guilfoyle, dar a respins ideea că ambasadoarea ar fi intervenit în decizia privind moțiunea de cenzură. AUR a susținut moțiunea inițiată de PSD care a dus la demiterea guvernului Bolojan în luna mai. Din informațiile publicate până acum în presă, nu există date care să confirme participarea lui Simion la acea cină.

Scandalul a avut și consecințe politice și juridice în România. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat depunerea unei plângeri penale pentru trădare, vizând politicienii despre care a susținut că ar fi putut colabora cu o putere străină pentru subminarea intereselor economice și politice ale țării.

Fragment din scrisoarea trimisă de Gregory Meeks în atenția secretarului de stat Marco Rubio:

Potrivit unei investigații a publicației Wall Street Journal, apărute pe 25 septembrie 2026, ambasadoarea Guilfoyle le-a spus celor prezenți la o cină, în luna martie – la care au participat oficiali greci și americani –, în timp ce se discuta despre iminenta cădere a guvernului condus de premierul român de la acea vreme, Ilie Bolojan, că Statele Unite ar putea provoca schimbări politice similare și în alte țări, inclusiv în Grecia.

Această afirmație a stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice, atât în ​​Grecia, cât și în România, cu privire la o eventuală ingerință a guvernului Statelor Unite în activitatea guvernelor democratice ale aliaților săi din NATO. Partidele de opoziție din Grecia au solicitat public explicații guvernului elen referitoare la aceste declarații.

Aceeași investigație ridică semne de întrebare și cu privire la relația ambasadoarei Guilfoyle cu Christos Marafatsos, un lobbyist înregistrat care reprezintă compania greacă de construcții și energie Aktor Group.

Documentele federale privind activitățile de lobby, citate de Wall Street Journal, arată că Aktor i-a plătit lui Marafatsos suma de 160.000 de dolari, până în iunie 2026, pentru a facilita contacte cu instituții precum Departamentul de Stat, Departamentul Energiei și Biroul Executiv al Președintelui.

Publicația mai notează că Marafatsos a însoțit-o pe ambasadoarea Guilfoyle la numeroase întâlniri oficiale ale guvernului SUA – inclusiv la discuții cu șefi de guvern străini și alți înalți oficiali –, fără ca unii dintre participanți să fie informați că acesta era un lobbyist plătit de Aktor; se pare că unii oficiali străini l-au confundat chiar cu șeful de cabinet al ambasadorului.

Aceste îngrijorări sunt amplificate de informațiile conform cărora ambasadoarea Guilfoyle a promovat compania Aktor, sau proiecte energetice asociate acesteia, în timpul unor evenimente oficiale desfășurate în diverse state din Europa de Sud-Est.

Prin urmare, vă solicit să furnizați răspunsuri la următoarele întrebări, precum și documentele solicitate, cel târziu până la data de 15 octombrie 2026:

Este corectă relatarea din Wall Street Journal, potrivit căreia ambasadoarea Guilfoyle a afirmat, în esență, că Statele Unite au participat la prăbușirea guvernului român – sau ar putea provoca o astfel de prăbușire – și că ar putea proceda la fel și în cazul Greciei? În caz contrar, vă rugăm să precizați care este interpretarea Departamentului cu privire la cele afirmate.

a) Pe ce s-a bazat ambasadoarea Guilfoyle atunci când a sugerat că Statele Unite au jucat un rol în prăbușirea guvernului român?

b) Au autorizat sau au dirijat Departamentul, Casa Albă, Consiliul Securității Naționale ori vreo altă entitate a guvernului SUA vreo activitate menită să influențeze componența sau supraviețuirea guvernului român?

Când a luat Departamentul de Stat cunoștință, pentru prima dată, de afirmațiile atribuite ambasadoarei Guilfoyle cu privire la România și Grecia?

Ce măsuri corective a întreprins Departamentul de Stat pentru a aborda aceste afirmații direct cu ambasadoarea Guilfoyle?

A comunicat Departamentul cu guvernele României sau Greciei în legătură cu aceste afirmații?

Până la această dată, nu există vreo confirmare publică potrivit căreia Departamentul de Stat ar fi răspuns solicitărilor lui Gregory Meeks în termenul dorit de acesta.

Cine este Gregory Meeks?

Gregory Meeks este un politician cu o poziție foarte importantă în Partidul Democrat, în special în zona de politică externă și relații internaționale, fiind Ranking Member al Comisiei pentru Afaceri Externe. Această funcție reprezintă șefia facțiunii partidului aflat în minoritate din comisia respectivă.

După ce democrații au câștigat majoritatea în Camera Reprezentanților, Meeks este principalul favorit la președinția Comisiei pentru Afaceri Externe în noul Congres, care își începe activitatea în ianuarie 2027, în virtutea vechimii și poziției sale actuale. Meeks este membru al Camerei Reprezentanților încă din 1998, din partea statului New York.

Desigur că, dacă va ajunge președintele comisiei, va avea toate instrumentele instituționale pentru a investiga activitatea diplomației americane și pentru a solicita explicații administrației Trump în legătură cu acuzațiile privind posibila implicare a lui Kimberly Guilfoyle în evoluțiile politice din România. Oricum, creșterea ponderii democraților în Congres ar putea avea același efect, indiferent cine va conduce Comisia pentru Afaceri Externe.