Vecinii de peste Prut merg la vot pentru a decide dacă viitorul este alături de Rusia sau de Vest
Locuitorii din Republica Moldova vor merge duminică la urne pentru alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea la UE, care vor marca un moment crucial în lupta dintre Rusia și Occident cu privire la viitorul acestei țări mici, fără ieșire la mare, din sud-estul Europei, cu mai puțin de 3 milioane de locuitori, potrivit The Guardian.
Președinta pro-occidentală, Maia Sandu, speră să avanseze în agenda sa prin câștigarea unui al doilea mandat și prin obținerea unui „da” la un referendum care să afirme aderarea la UE ca obiectiv „ireversibil” în constituție.
De la destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a gravitat între cursurile pro-occidentale și cele pro-rusești, dar sub Sandu, țara săracă și-a accelerat eforturile de a ieși de pe orbita Moscovei, în contextul războiului din Ucraina vecină.
Sandu, un fost oficial al Băncii Mondiale, a fost ales președinte în noiembrie 2020, pe un val de popularitate ca reformator anticorupție cu un program pro-european.
Sondajele o dau pe Sandu câștigătoare în primul tur și sugerează că până la 65% dintre respondenți sunt în favoarea aderării la UE, deși președintele în exercițiu ar putea avea de înfruntat o cale mai dificilă dacă va fi forțată să participe la un al doilea tur de scrutin.
Sandu și aliații săi au avertizat că rezultatele alegerilor ar putea fi afectate de o campanie de influență la scară largă de cumpărare de voturi și dezinformare orchestrată de Rusia și de proxeneții săi.
În special, ei îl acuză pe omul de afaceri pro-rus fugar Ilan Shor, un oponent vocal al aderării la UE, de desfășurarea unei campanii destabilizatoare de la Moscova.
„Rusia varsă milioane în bani murdari pentru a deturna procesele noastre democratice. Acesta nu este doar un simplu amestec – este o interferență în toată regula menită să ne destabilizeze viitorul. Și este alarmant”,
a declarat Olga Roșca, consilier pentru politică externă al lui Sandu.
La o conferință de presă la începutul acestei luni, șeful poliției naționale, Viorel Cernăuțanu, a acuzat Shor și Moscova că au pus la punct o schemă complexă de cumpărare a alegătorilor „în stil mafiot” și că au mituit 130 000 de moldoveni – aproape 10% din prezența normală la vot – pentru a vota împotriva referendumului și în favoarea candidaților favorabili Rusiei, în ceea ce el a numit un „atac direct fără precedent”.
Oficialii din capitala Moldovei, Chișinău, cred, de asemenea, că Moscova se află în spatele unui val de atacuri de vandalism pre-electorale asupra clădirilor guvernamentale și are planuri de a provoca tulburări în țară în zilele de după alegeri.
Cernăuțanu a declarat că ofițerii săi au reținut aproximativ 300 de persoane care ar fi mers în Rusia pentru a se instrui cum să rupă cordoanele de poliție și să creeze haos public. Unii au primit pregătire militară – inclusiv utilizarea dronelor, explozibili de bricolaj – în Bosnia și Serbia.
Pentru a combate influența Rusiei, autoritățile din Moldova au declarat că au blocat zeci de canale Telegram și chatbot-uri legate de o campanie de plată a alegătorilor pentru a vota „nu” la referendumul UE.
În iunie, Moldova a început oficial negocierile de aderare la UE, ceea ce a reprezentat un impuls important pentru Sandu. Cu toate acestea, scepticismul rămâne ridicat cu privire la capacitatea țării de a implementa reformele democratice și judiciare necesare în viitorul apropiat.
Deși invazia Rusiei în Ucraina i-a șocat pe mulți la Chișinău, la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa, orașul-port ucrainean de la Marea Neagră, umbra Kremlinului continuă să planeze puternic asupra țării.
Moscova are 1 500 de soldați staționați în Transnistria, o regiune condusă de separatiști pro-ruși care s-au rupt de sub controlul guvernului moldovean într-un scurt război în anii 1990.
Războiul din Ucraina a aruncat Moldova într-o criză financiară mai profundă, deoarece zeci de mii de refugiați ucraineni au fugit în țară, punând o presiune imensă asupra sistemului de sănătate, serviciilor publice și infrastructurii. Inflația a crescut cu până la 40%, în timp ce comerțul cu Moscova și Kiev a scăzut brusc.
Dificultățile financiare ale Moldovei au galvanizat oponenții îndepărtării țării de Rusia. Aceștia se folosesc de criză ca de o oportunitate de a pleda pentru reînnoirea legăturilor cu Kremlinul, prezentând greutățile Moldovei drept o consecință a politicilor sale orientate spre vest.
Candidatul cu cele mai mari șanse de a o împinge pe Sandu într-un eventual al doilea tur de scrutin este Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general cu o voce blândă, care a fost demis de Sandu și este cotat la 10%.
Vorbind pentru The Guardian, el a îndemnat oamenii să boicoteze referendumul sau să voteze „nu”, descriindu-l drept o mișcare „cinică” de creștere a popularității lui Sandu.
Stoianoglo a negat că ar fi lucrat în numele Rusiei. Dar a refuzat să critice Kremlinul pentru invazia sa din Ucraina și a făcut apel la îmbunătățirea relațiilor cu Moscova.
„Nivelul de interferență a Rusiei în Moldova este foarte exagerat”,
a adăugat el.
Între timp, aliații lui Sandu consideră că votul de duminică este o ocazie unică pentru Moldova de a se rupe decisiv de trecutul său sovietic.
„Avem o ocazie unică: Moldova are un președinte, un parlament și un guvern pro-european. UE este deschisă aderării noastre, toate țările sprijinind negocierile de aderare în iunie anul trecut”,
a declarat Roșca, consilierul președintelui.
„Supraviețuirea Moldovei ca democrație este în joc, iar mizele geopolitice sunt mai mari ca niciodată.”









