Willkommenskultur: A adoptat Germania o poziție mai puțin primitoare față de migranți?
După două înfrângeri electorale ale coaliției sale, cancelarul german Olaf Scholz adoptă acum o poziție mai dură față de migrație, încercând să intensifice eforturile de expulzare a celor care se află ilegal în țară, potrivit Euronews.
În mijlocul panicii generalizate împărtășite de țările europene în timpul crizei migranților din 2015-2016, Germania a reprezentat un far de lumină și optimism sub conducerea cancelarului de atunci, Angela Merkel, care și-a deschis țara în mod faimos pentru un număr uriaș de migranți.
Sub conducerea lui Merkel și a politicii sale de “cultură de bun venit”, țara a primit peste 1,2 milioane de refugiați și solicitanți de azil între 2015 și 2016.
Însă, în condițiile în care nivelurile de migrație ilegală în Europa sunt din nou în creștere, Germania se află acum într-o poziție foarte diferită, fiind forțată să întoarcă spatele “culturii de bun venit” – sau “Willkommenskultur” – cu care se mândrea cândva.
“Limităm migrația neregulamentară în Germania. Vin prea mulți oameni”, a declarat cancelarul Olaf Scholz într-un interviu recent acordat ziarului Der Spiegel. “Trebuie să expulzăm oamenii mai des și mai repede”.
Germania trebuie să accelereze expulzările de migranți care nu au voie să rămână în țară, a spus Scholz. La doar câteva zile după aceea, cabinetul german și-a acordat aprobarea pentru o propunere legislativă care vizează eficientizarea procesului de expulzare a solicitanților de azil care nu au reușit să obțină azil.
Este o schimbare uriașă pentru Germania și pentru Scholz, de la care s-ar fi putut aștepta să continue moștenirea predecesorului său.
“Există o schimbare notabilă în retorică și în politică, cu obiectivul clar de a reduce numărul de migranți”, a declarat pentru Euronews Michael Bröning, politolog și membru al Comisiei pentru valori fundamentale a SPD. “Printre măsurile sugerate se numără facilitarea deportărilor, sancțiuni mai severe pentru traficanții de persoane, reinstalarea controalelor temporare la frontieră, noi acorduri bilaterale cu țările de origine și o extindere a listei țărilor considerate sigure. În concluzie, aceasta este o schimbare drastică a politicii care semnalează sfârșitul “culturii de primire” unice a Germaniei, așa cum s-a văzut în 2015″, a adăugat el.
O schimbare drastică de politică după necazurile electorale
În timpul unei vizite de trei zile în Nigeria, la începutul acestei săptămâni, Scholz i-a cerut președintelui țării africane, Bola Tinubu, ajutor pentru a aborda problema migrației în creștere, sugerând un parteneriat oarecum similar cu cel încheiat de premierul Italiei, Giorgia Meloni, cu Tunisia la începutul acestui an.
Ideea este de a extinde centrele de migrație din Nigeria, unde cei deportați din Germania ar putea găsi adăpost, asistență medicală și oportunități de angajare.
Inițiativa face parte din abordarea din ce în ce mai dură pe care Scholz și guvernul său o manifestă față de migrația ilegală, după ce coaliția sa tripartită a înregistrat rezultate slabe în două alegeri regionale la începutul acestei luni. Ambele alegeri la nivel de stat au fost câștigate de conservatorii tradiționali, în timp ce extrema dreaptă a înregistrat câștiguri semnificative.
Bröning a declarat că “este imposibil de spus dacă această schimbare se va traduce în mod direct printr-un sprijin mai mare pentru guvern” în alegerile viitoare.
“Dar este important să ne dăm seama că publicul german dorește ca guvernul să acționeze”, a continuat el. “În plus, este important să vedem că schimbarea de politică nu are loc într-un vid, ci mai degrabă pe fondul unei provocări tot mai mari din partea extremei drepte germane”.
În ultimele luni, AfD a crescut în sondaje și a obținut succese electorale semnificative în Bavaria și Hessa.
“Cred că această evoluție nu este atipică pentru tendințele la care se poate asista în alte partide de stânga și/sau social-democrate, care se confruntă de ani de zile cu o dilemă privind modul în care să răspundă provocărilor din partea dreptei radicale populiste”, a declarat pentru Euronews Dr. Kurt Richard Luther, profesor emerit de politică comparată la Universitatea Keele din Marea Britanie. “În timp ce ascensiunea AfD este alimentată de o gamă largă de nemulțumiri – unele imaginare și altele reale, îngrijorarea cu privire la ceea ce se consideră a fi o imigrație necontrolată a fost mult timp o forță motrice principală a populismului de dreapta”, a declarat Bröning.
Scholz se află acum sub o presiune semnificativă pentru a reduce numărul tot mai mare de solicitanți de azil în țară, în condițiile în care nemulțumirea față de modul în care guvernul gestionează situația refugiaților este în creștere.
Un sondaj recent al ARD DeutschlandTrend a arătat că 44% dintre germani consideră în prezent că imigrația ilegală este cea mai importantă problemă politică din Germania, căreia politicienii ar trebui să îi acorde prioritate.
“Abordarea problemei este în mod clar la ordinea zilei”, a declarat Bröning. “Provocarea va fi gestionarea crizei fără a pune în pericol nici stabilitatea coaliției guvernamentale, nici coeziunea în interiorul partidelor. În mod clar, nu toți votanții social-democrați sau verzi germani sunt mulțumiți de schimbările propuse. Așa că presupun că este corect să spunem că ne aflăm la începutul unei dezbateri, nu la sfârșitul ei.”
S-a schimbat modul în care germanii privesc migranții?
În timp ce multe țări din Europa înăspreau controlul la graniță în 2015, era obișnuit să vezi mulțimi de germani care întâmpinau mii de migranți care ajungeau în țară după un drum lung prin Orientul Mijlociu și Europa.
Ce s-a întâmplat cu acest entuziasm față de noii veniți din Germania?
În ciuda a ceea ce ar sugera schimbarea de politică a lui Scholz, “mulți germani sunt în continuare în favoarea primirii persoanelor aflate în nevoie și există un sprijin larg pentru acceptarea responsabilității umanitare – nu pentru negarea acesteia”, a declarat Bröning.
“Cu toate acestea, cifrele au avut un efect și starea de spirit din 2015 s-a schimbat drastic”, a adăugat el.
Astăzi, există o convingere larg răspândită în rândul publicului german că cifrele trebuie să scadă “iar reacțiile la actuala escaladare din Orientul Mijlociu au ajuns să joace un rol important – și neașteptat – în această transformare a dezbaterii”, a spus Bröning.
“Mitingurile pro-palestiniene, un val de incidente antisemite și sărbătorirea atacului Hamas în unele cartiere cu un nivel ridicat de imigrație au fost memento-uri clare că nu totul este bine în ceea ce privește migrația și integrarea. În multe privințe, acest lucru a deschis discursul pentru o discuție mai nuanțată.”









