Raport devastator al Curții de Conturi: spitale colapsate, forțe de intervenție insuficiente, rezerve de sânge epuizate

Un raport al Curții de Conturi estimează apariția unei crize de mari proporții în București în cazul unui cutremur major. Problemele identificate sunt multiple și vizează atât dezinteresul autorităților, cât și starea infrastructurii.

Nu se cunosc date exacte cu privire la numărul clădirilor cu risc seismic. Prin urmare există riscul ca mult mai multe clădiri să fie în pericol de prăbușire. De asemenea, o treime din numărul spitalelor din Capitală ar putea colapsa, nu există rezerve de sânge și medicamente, forțele de intervenție nu sunt suficiente, și, deși există un sistem de alarmare timpurie pentru a se putea securiza infrastructura critică și opri gazele și curentul, de exemplu, nimeni nu a fost interesat de el.

„Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, notează experții Curții de Conturi.

Din cele 55 de spitale din București (administrate de MS sau municipalitate), 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36% sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic.

Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I. Acestea aparțin unui număr de 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.

Au fost identificate, de asemenea, deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice, barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița.

„Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât I = 8، MKS, la care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ producând inundații până în zona Splaiul Unirii” se arată în document.

Inclusiv birocrația haotică ar putea agrava consecințele dezastrului. Raportul constată că nu există o politică de consolidare asumată, există domenii fie suprareglementate, cu suprapunere de acte normative, fie domenii insuficient reglementate (ca de exemplu demolarea construcțiilor foarte vechi, aflate în colaps și fără valoare, înlocuirea clădirilor vechi); Legislația privind construcțiile (consolidarea clădirilor și programele de finanțare) este perimată și neadaptată realităților actuale.

Curtea de Conturi constată că  autoritățile publice locale nu au emis conform obligațiilor legale regulamente în domeniul protecției civile, a unor planuri de acțiuni sau neactualizarea acestora.

Consolidarea este absentă și în ceea ce privește infrastructura critică

Mai grav este faptul că  nu există o bază de date privind fondul construit din București – nu se cunosc aspecte privind vechimea, starea tehnică a construcțiilor etc.; PUG-ul nu este actualizat și Bucureștiul se dezvoltă haotic.

Nu se realizează lucrări de consolidare (ritmul este extrem de lent), nici măcar pentru infrastructura critică (inclusiv spitale și clădiri ale salvatorilor care ar trebui să intervină în etapa de răspuns). La nivelul Municipiului București nu există hărți de micro-zonare seismică cu valoarea normativă. Inițiativele de monitorizare seismică a construcțiilor, de îmbunătățire a sistemului de monitorizare a dezastrelor și creștere a rezilienței seismice sunt ignorate de factorii de decizie competenți.

Nivelul redus de asigurare a locuințelor este o altă problemă critică. O bilă neagră primește și capacitatea de intervenție. Raportul constată nivelul foarte redus de pregătire a populației și autorităților publice locale privind responsabilitățile și modul de acțiune în fazele de predezastru, dezastru și post dezastru cauzat de producerea unui cutremur major. Neorganizarea de către autoritățile publice locale a acțiunilor de pregătire antiseismică a populației, cu excepția acțiunilor organizate de IGSU.

Nu au fost elaborate planuri de gestionare a situațiilor rezultate în urma unui seism major; În domeniul medical nu sunt pregătite resursele necesare pentru capacitatea de intervenție: nu există un registru de capabilități, nu există o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem, nu există o bancă de piele (bancă de țesuturi și celule umane), și există rezerve limitate de medicamente, materiale sanitare și echipamente necesare acordării asistenței medicale de urgență.

La nivelul IGSU au fost realizate achiziții de mijloace de intervenție, dar acestea sunt insuficiente pentru a asigura un răspuns eficient în caz de dezastru produs de un cutremur major. Subfinanțarea îndelungată și lipsa acută de personal specializat cu care se confruntă IGSU pot fi recuperate doar printr-o susținere financiară consistentă, permanentă și continuă pentru creșterea capacității.

Metodologia privind investigarea de urgență a siguranței post-seism a clădirilor și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție – indicativ ME-003-2007 elaborată în anul 2007 este veche de 14 ani, neactualizată, nefuncțională și neimplementată de autoritățile publice locale.

Dificultățile existente în formarea și atestarea specialiștilor, pregătirea corpului profesional al inginerilor proiectanți de structuri determină o potențială lipsă de personal de specialitate care va influența și afecta capacitatea de intervenție și reabilitare post-cutremur Lipsa unei viziuni și a unor planuri de refacere/reabilitare pentru revenirea la starea de normalitate.

Total dezinteres față de sistemul de alertă timpurie

Chiar dacă INFP a pus la punct și testat un sistem de alarmare seismică timpurie pentru cutremurele vrâncene puternice, denumit REWS (Rapid Early Warning System), care poate acționa automat oprirea sau securizarea surselor de pericol, cu 25-40 secunde înainte ca undele seismice distructive să ajungă la infrastructura care se dorește a fi protejată, sistemul nu a fost implementat, iar furnizorii de utilități nu au fost interesați de primirea alertelor.

REWS poate fi utilizat pentru securizarea obiectivelor vulnerabile la cutremur cum ar fi: obiective nucleare, rafinării, baraje, oprirea proceselor tehnologice periculoase (reacții chimice), închiderea gazelor sub presiune, securizarea spitalelor, a mijloacelor de transport (trenuri, acces pe poduri, pasaje etc.), a magistralelor, a clădirilor civile și industriale etc.