Două noi situri românești, incluse oficial în lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia au primit, sâmbătă, acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a anunţat ministrul Culturii, Raluca Turcan, într-un comunicat citat de News.ro.
Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări – ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ – a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938 şi reprezintă un moment de referinţă în istoria sculpturii monumentale moderne şi a artei publice.
Limesul, frontiera Imperiului Roman reprezentată de provincia Dacia, cuprinde aproximativ 300 de turnuri, fortificații, ziduri și alte elemente care urmează să fie salvate, conservate și puse în valoare. Printre acestea se numără Castrul Legiunii V Macedonica de la Potaissa (Turda), castrul roman de la Bologa (jud. Cluj) și rezervația arheologică de la Porolissum (lângă Zalău). Limesul Dacic este unul dintre cele mai lungi sectoare de graniță terestră ale unei provincii din Imperiul Roman, întinzându-se pe mai mult de 1500 km.
”Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă un moment de referinţă pentru mai buna conştientizare la nivel global a personalităţii emblematice a lui Constantin Brâncuşi, care a inspirat generaţii de sculptori din întreaga lume. Această reuşită se datorează atât contribuţiilor substanţiale ale experţilor, cât şi a unui dialog interinstituţional intens, derulat în ultimii doi ani şi jumătate, efort care a presupus numeroase demersuri administrative şi diplomatice, precum şi acţiuni susţinute şi coordonate ale autorităţilor centrale şi locale, cu implicarea mediului academic şi asociativ. Totodată, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România, dosarul conţinând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri“, a subliniat, la New Delhi, secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale Janina Sitaru.
Dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ a fost depus din nou de către România în 2018, după ce o propunere iniţială, depusă în 2013, a fost retrasă doi ani mai târziu.
Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări – ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ – a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938 şi reprezintă un moment de referinţă în istoria sculpturii monumentale moderne şi a artei publice.
”Tezaurul pe care Constantin Brâncuşi l-a lăsat românilor la Târgu Jiu devine oficial bun cultural al umanităţii. Se confirmă astfel valoarea universala excepţională a acestui sit cultural, demn de admiraţie şi protecţie internaţională. Recunoaşterea primită azi ne obligă să protejăm Ansamblul Monumental «Calea Eroilor», să-l păstrăm intact pentru generaţiile viitoare şi pentru memoria culturală a umanităţii. Este un angajament pe care ţara noastră îl ia la nivel naţional, dar şi la nivel local, în oraşul în care a fost creat ansamblul monumental”, a arătat ministrul Culturii.
Dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia a fost depus în 2023, fiind iniţiat în contextul existenţei unei ample selecţii de situri din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Austria, Ţările de Jos şi Slovacia, deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeaşi vastă familie a Frontierelor Imperiului Roman.
”Totodată, România marchează astăzi o reuşită cu semnificaţii profunde! Teritoriul vechii Dacii a fost parte a lumii romane, geneza naţiunii noastre fiind strâns legată de Roma şi de Imperiul Roman. Prin urmare, suntem în faţa unui act cultural şi identitar, care ne face mai conştienţi de trecutul nostru şi, în acelaşi timp, reaminteşte tuturor influenţa majoră a Romei asupra lumii în perioada antică. România se alătură astfel, cu mândrie, marii familii a Frontierelor Imperiului Roman în nobila misiune de a valorifica acest patrimoniu de valoare universală excepţională”, a adăugat Raluca Turcan.
Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) şi continuată cu: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).
Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural stabileşte că anumite bunuri din patrimoniul cultural prezintă o importanţă excepţională care necesită protejarea lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri.
Comitetul Patrimoniului Mondial este format din 21 de state membre, componenţa actuală fiind următoarea: Argentina, Belgia, Bulgaria, Grecia, India, Italia, Jamaica, Japonia, Kazahstan, Kenya, Liban, Mexic, Qatar, Republica Coreea, Rwanda, Sfântul Vincenţiu şi Grenadinele, Senegal, Turcia, Ucraina, Vietnam şi Zambia. La reuniunile Comitetului Patrimoniului Mondial sunt prezente, în afară de statele membre, şi celelalte state-părţi la convenţie, în calitate de observatori.









