Alegerile din Germania: principalii competitori, ultimele sondaje, temele majore ale campaniei
Sfârșit de săptămână cu alegeri federale anticipate în Germania. Duminică, pe 23 februarie, sunt programate alegerile legislative federale, după ce coaliția ”semafor”, alcătuită din trei partide și condusă de social-democratul Olaf Scholz, s-a prăbușit înainte de Anul Nou, cetățenii fiind chemați să aleagă un nou Bundestag, care va stabili apoi cine va deveni noul cancelar și ce compoziție politică va avea noul guvern. Agenția de presă Reuters a sintetizat principalele informații esențiale despre alegeri, partidele care participă la scrutin, pozițiile lor potrivit celor mai recente sondaje de opinie publică și principalele poziționări programatice ale partidelor pe marile teme.
Partidele
Principalele partide de centru au alternat la putere în perioada postbelică: Partidul Social Democrat din Germania (SPD), de centru-stânga, din care face parte Olaf Scholz, și blocul conservator de opoziție format din Uniunea Creștin Democrată din Germania (CDU) și aliatul său bavarez, Uniunea Creștin Socială (CSU).
În ultimii ani, ambele partide și-au pierdut poziția dominantă, în timp ce partidele mai mici precum ”Verzii” și extremiștii de dreapta de la Alternativa pentru Germania (AfD) au câștigat teren.
Social-democrații, CDU/CSU, Verzii și AfD sunt partidele care propun candidați pentru postul de cancelar.
La alegeri mai participă și Partidul Liber Democrat (FDP), partidul de extremă stânga ”Die Linke” și Alianța de stânga Sahra Wagenknecht (Bündnis Sahra Wagenknecht – BSW), care, potrivit sondajelor de opinie, ar putea să nu facă pragul electoral de 5%, necesar pentru a accede în viitorul parlament.
Ultimele sondaje
Blocul conservator a deținut poziția de lider în sondajele naționale din ultimii mai bine de doi ani, în prezent fiind poziționat la 29%, potrivit unui sondaj INSA publicat pe 8 februarie. Pe locul al doilea se clasa AfD, cu 21%.
SPD-ul lui Olaf Scholz, cu 16%, a coborât pe locul trei, după ce acum 4 ani se clasa pe primul loc la alegeri.
Urmează ”Verzii”, cu 12%, și partidul Sarei Wagenknecht, cu 6%. FDP are sprijinul a doar 4% dintre alegători, în timp ce ”Die Linke” stă la limita intrării în Bundestag – 5%.
Analiștii germani notează că rezultatele de la alegeri ar putea să difere semnificativ de cele ale sondajelor de opinie, pe măsură ce alegătorii devin mai mobili în preferințele lor. Există și un precedent: în campania electorală din 2021, CDU și-a pierdut poziția de lider în doar câteva luni, coborând pe locul doi. În acest an, mobilitatea electoratului este așteptată să fie chiar și mai mare.
Liderul conservator Friedrich Merz, cotat cu cele mai mari șanse de a deveni viitorul cancelar, este cunoscut în special pentru tendința sa de a face declarații neglijente și adeseori nestăpânite, mai notează Reuters.
Marile teme politice
Ucraina
Principalele partide din Germania susțin continuarea ajutorului pentru Ucraina, în timp ce AfD și BSW susțin cu îndârjire încetarea livrărilor de arme către Kiev și restabilirea bunelor relații cu Moscova.
Recent, însă, Scholz și SPD au adoptat o atitudine mai precaută, subliniind nevoia de diplomație, spre deosebire de conservatori, de ”Verzi” și de liberalii din FDP, care susțin furnizarea către Kiev a rachetelor Taurus cu rază lungă de acțiune.
Economia
În campanie, Scholz a propus stimularea investițiilor private și modernizarea infrastructurii cu ajutorul unui fond extrabugetar de 100 de miliarde de euro. Partidul său, SPD, plănuiește și o rambursare directă a impozitului de 10% pe investițiile companiilor în echipamente.
La fel ca Scholz, purtătorul de cuvânt al ”Verzilor”, Robert Habeck, a cerut reformarea mecanismului de limitare a datoriilor consacrat în constituția Germaniei, pentru a putea crește cheltuielile publice.
Șeful CDU, Friedrich Merz, a semnalat, la rândul său, o anumită intenție de a reforma conceptul frânei datoriei publice, însă mai moderat. Pe de altă parte, platforma politică a partidului său precizează fără tăgadă promisiunea de a o menține.
Alternativa pentru Germania și Partidul Liber Democrat sunt ferm în favoarea menținerii unor limite stricte a împrumuturilor guvernamentale.
Programul CDU/CSU propune măsuri de sprijin financiar pe scară largă pentru companii și cetățeni, inclusiv o reducere a impozitului pe venit și a celui pe profit, precum și o reducere a facturilor la energia electrică. Sursele de finanțare pentru aceste măsuri nu sunt indicate.
Alternativa pentru Germania pledează pentru abandonarea monedei euro, readucerea mărcii germane și părăsirea Uniunii Europene.
Migrația
Preocupările germanilor cu privire la securitate și migrație au crescut din ce în ce mai mult, în urma unui val de atacuri care se presupune că au fost comise de migranți, ceea ce a determinat partidele politice să ceară un control mai stricte asupra acestui fenomen.
După ultimul atac din 22 ianuarie, Merz și-a prezentat proiectul de lege pentru controlul migrației, asigurându-și sprijinul AfD și stârnind o furtună politică la Berlin. Colaborarea dintre cele două partide a încălcat tradiționala interdicție etică a cooperării cu extrema dreaptă, respectată de principalele partide ale Bundestagului după al Doilea Război Mondial, atragându-și un val de critici din toate părțile.
Cum unii parlamentari CDU s-au opus acestei colaborări, Merz nu a putut să își treacă proiectul de lege prin Bundestag, iar colaborarea a rămas fără obiect.
Conservatorii și-au întărit pozițiile în raport cu imigrația în ultimii ani și propun acum returnarea solicitanților de azil la granița germană și restricționarea oportunităților de reunificare a familiei și acordare a cetățeniei pentru refugiați.
AfD, care nu se sfiește să își declare deschis opiniile anti-islamiste și anti-imigrație, face eforturi pentru închiderea frontierelor și abolirea completă a dreptului la reîntregirea familiei. O serie de membri ai partidului au mers și mai departe în declarațiile lor și dezbat problema deportării a milioane de persoane de origine străină, inclusiv dintre cei care și-au dobândit între timp cetățenia germană.
Și social-democrații și-au înăsprit discursul și au militat pentru creșterea intensității controalelor la frontieră și pentru accelerarea deportărilor, deși susțin și aducerea de muncitori străini cu înalte calificări.
Spre deosebire de alte partide, ”Verzii” au o politică de migrație și azil mai deschisă, susținând inițiativele guvernamentale privind inițiativele de salvare a vieții migranților pe mare, proceduri mai ușoare de reîntregire a familiei și o mai bună integrare a acestora în societatea germană.
Sectorul energetic
Prețurile ridicate ale energiei rămân o problemă majoră pentru consumatorii casnici și industriali din Germania, iar tema a ocupat un loc central și în campania electorală.
CDU, SPD și ”Verzii” susțin extinderea sectorului energiei regenerabile, pentru a reduce costurile finale, dar programele lor diferă în ceea ce privește finanțarea: CDU propune utilizarea unor venituri mai mari din vânzarea compensațiilor de carbon pentru a reduce tarifele de rețea, în timp ce SPD și ”Verzii” susțin subvenții guvernamentale finanțate prin datorii.
CDU și AfD propun, de asemenea, luarea în considerare a revenirii la energia nucleară, dar SPD și ”Verzii” resping ferm această idee.
AfD se opune cu tărie subvenționării sectorului energiei regenerabile, pledând pentru funcționarea nelimitată a centralelor pe cărbune și pentru eliminarea compensațiilor CO2, pentru a reduce costurile consumatorilor și pentru a consolida securitatea energetică.
Relația cu Donald Trump
Pentru Germania, problema construirii relațiilor cu noua administrație a președintelui SUA, Donald Trump, care a indicat deja posibilitatea de a crește tarifele vamale și de a reduce sprijinul militar pentru Europa, este deosebit de sensibilă.
Statele Unite rămân principala destinație de export a Germaniei și un aliat esențial în materie de securitate.
Cancelarul Olaf Scholz a reacționat puternic și prompt la comentariile președintelui american cu privire la trecerea Groenlandei și a Canadei sub control american, în timp ce liderul CDU, Friedrich Merz, a fost mai ponderat, cerând ca relațiile germano-americane să se concentreze pe posibile domenii de cooperare, cum ar fi un potențial acord comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite sau o strategie comună privind China.
Purtătorul de cuvânt al ”Verzilor”, Robert Habeck, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să rămână unită și să caute căi de comunicare cu administrația Trump, întrucât un eventual război comercial va afecta, în cele din urmă, ambele tabere.
Toate partidele mari și-au exprimat scepticismul cu privire la cererea lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare ale țărilor europene la 5% din PIB, având în vedere că Berlinului îi va fi extrem de greu să se mențină chiar și peste actualul prag de 2%, de îndată ce fondul militar special se va epuiza. Cu toate acestea, Robert Habeck a propus creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3,5% din PIB.
Partidul care a manifestat cea mai mare simpatie pentru administrația Trump este AfD, care a primit sprijin deschis din partea lui Elon Musk, care a purtat o conversație pe rețeaua de socializare X cu candidata partidului la postul de cancelar, Alice Weidel.









