Cum transformă președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, NATO într-o afacere?

Președintele Donald Trump a transformat o alianță transatlantică veche de generații, clădită pe valori democratice comune, într-un cadru cu care se simte mai în largul său: o afacere, scrie POLITICO.

El a convins membrii NATO să-și majoreze semnificativ cheltuielile de apărare și să investească masiv în armament american destinat Ucrainei. În această săptămână, la reuniunea anuală a liderilor alianței, președintele SUA va readuce în centrul atenției suma pe care europenii o pot cheltui pentru echipament militar american.

Această schimbare, care reflectă abordarea din ce în ce mai tranzacțională a administrației față de unii dintre cei mai apropiați aliați ai Americii, riscă să marginalizeze discuțiile privind extinderea numărului de membri sau apărarea flancului estic al NATO împotriva Rusiei. De asemenea, acest lucru a tensionat legăturile care odinioară mențineau grupul unit — transformând alianța într-una modelată mai mult de interesele naționale decât de idealuri comune.

„Europa va mai rămâne dependentă de SUA pentru o vreme”,

a declarat un diplomat european.

„Prin urmare, nu este în interesul nostru să provocăm conflicte. Dar trebuie, de asemenea, să facem SUA să înțeleagă, într-o manieră asertivă, că Europa nu trebuie desconsiderată, și că avem și noi interesele noastre.”

Matt Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a subliniat aspectul economic al summitului din acest an, care va avea loc la Ankara, în Turcia, pe 7 și 8 iulie.

Washingtonul

„salută eforturile europene de a crește producția din domeniul apărării și de a reduce reglementările”,

a declarat el reporterilor cu câteva zile înainte de forum.

„Însă, cu siguranță, nu susținem retorica protecționistă pe care o includ adesea multe inițiative europene din domeniul apărării. Acesta este un aspect care ar putea fi abordat în cadrul summitului și cu privire la care sperăm să ajungem la un acord.”

Whitaker a lăudat aliații pentru că au alocat aproape 120 de miliarde de dolari pentru cheltuieli de apărare în ultimul an, jumătate din această sumă fiind destinată echipamentelor fabricate în SUA, și a calificat acest lucru drept un

„început bun”.

Această investiție este semnificativ mai mare decât cea de la summitul de anul trecut, când aliații s-au lăudat cu cele 90 de miliarde de dolari suplimentare pe care le investiseră. Ea vine în urma cererii lui Trump ca aliații să-și majoreze cheltuielile de apărare de la 2% din PIB la 5%, sub amenințarea pierderii sprijinului SUA. Președintele a amenințat în repetate rânduri că va părăsi alianța dacă țările nu își vor respecta angajamentele. Iar secretarul apărării, Pete Hegseth, a legat creșterea cheltuielilor de apărare de accelerarea vânzărilor de arme americane către aliați.

Această atitudine care pune afacerile pe primul plan a caracterizat, într-o oarecare măsură, fiecare dintre cele șase summituri anuale ale lui Trump de-a lungul celor două mandate ale sale. Dar ea a devenit din ce în ce mai evidentă pe măsură ce președintele lansează ideea anexării Groenlandei, ezită în privința sprijinului acordat de SUA Ucrainei și impune tarife severe membrilor NATO. Abordarea se inspiră, de asemenea, din strategia lui Trump de a cere lumii să cumpere produse americane, fără a oferi prea multe în schimb sub forma unor acorduri comerciale reciproce.

Europa joacă acest joc — cel puțin deocamdată. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei vizite la Washington luna trecută, a declarat că investițiile europene susțin 110.000 de locuri de muncă americane prin comenzi de arme americane în valoare de 300 de miliarde de dolari. Iar Regatul Unit și Germania, cu câteva zile înainte de summit, au anunțat planuri de a produce arme americane în țările lor sub licență.

„Secretarul general dorește să transforme summitul într-un eveniment dedicat încheierii de acorduri, în cadrul căruia companiile să anunțe colaborări”,

a declarat un al doilea diplomat european, căruia, la fel ca și altora, i s-a acordat anonimatul pentru a discuta un subiect sensibil.

„Dacă Trump va considera evenimentul din industria de apărare ca fiind unul pozitiv, atunci ar putea să privească și summitul de la Ankara și, sperăm, NATO, ca pe ceva pozitiv.”

Oficialii europeni recunosc că nu vor putea realiza nimic la fel de spectaculos la Ankara precum au făcut la summitul de anul trecut de la Haga. Însă aceștia subliniază planurile de a anunța acorduri în valoare de miliarde de dolari, alături de un forum al industriei de apărare care va avea loc în paralel cu summitul.

„Vrem să ajungem acolo, să ne asumăm angajamentele privind cheltuielile și securitatea și să plecăm înainte ca ceva să meargă prost”,

a declarat un al treilea diplomat european.

„Trebuie să facem asta pentru propria noastră securitate, dar, evident, are și o altă latură.”

Casa Albă și Pentagonul nu au răspuns la o solicitare de comentarii. Însă joi, Trump a criticat țări precum Germania pentru că nu își respectă angajamentele financiare.

„Statele Unite cheltuiesc, de departe, mai mulți bani pentru NATO decât orice altă țară, pentru a le proteja, fără a obține vreun beneficiu din asta”,

a scris el pe rețelele sociale.

Membrii NATO s-au simțit deosebit de marginalizați în ultimele luni, după ce Trump și-a luat prin surprindere aliații din NATO anunțând retragerea unor trupe din Germania și anulând desfășurările planificate în Polonia.

Europa rămâne, de asemenea, în stare de alertă din cauza războiului din Ucraina și a incursiunilor Rusiei tot mai aproape de granița estică a NATO. Liderii se confruntă cu problema modului în care continentul se va apăra, având în vedere că Statele Unite sunt mai puțin interesate să sacrifice vieți omenești și resurse financiare pe acest continent. Se preconizează că Pentagonul va anula un plan de a trimite rachete Tomahawk în Germania, în parte deoarece oficialii sunt îngrijorați că Rusia ar putea interpreta acest gest ca o escaladare, lăsând Berlinul cu puține soluții pentru nevoile sale urgente de arme cu rază lungă de acțiune.

În plus, Departamentul Apărării a mutat anul acesta două birouri, care se ocupau în mod tradițional de vânzările militare către străinătate, în cadrul departamentului său de achiziții și întreținere. Această măsură face parte dintr-o reorganizare mai amplă menită să acorde prioritate exporturilor din domeniul apărării și să încurajeze țările să achiziționeze echipamente americane.

În ultimele săptămâni, administrația și-a exprimat și mai clar dorința de a remodela alianța. Luna trecută, la Bruxelles, Hegseth a ținut un discurs intimidant în fața miniștrilor Apărării din NATO, criticând cultura politică europeană și avertizând oficialii că SUA își reconsideră prezența militară pe continent. El a mai spus că Pentagonul a demarat o evaluare a trupelor staționate acolo.

NATO nu este decât un

„tigru de hârtie”

care menține o

„codependență nesănătoasă”

față de forțele americane, a afirmat șeful Pentagonului. El s-a plâns că aliații nu au ajutat SUA în războiul cu Iranul, deși nu au fost informați în prealabil cu privire la acesta și nici nu li s-a cerut asistență până când Iranul nu a închis Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial.

Alianța

„trebuie să revină la o alianță militară cu adevărat dură”,

a spus el. Una

„care dispune de capacități militare reale, capabile să descurajeze chiar aici, pe continent, și să preia conducerea în ceea ce privește apărarea convențională a Europei”.