România ocupă primul loc la consumul de alcool în topul mondial bazat pe datele OMS

România ocupă primul loc în clasamentul mondial al consumului de alcool realizat pe baza estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Valoarea atribuită țării noastre este de 17,1 litri de alcool pur pe an pentru fiecare persoană cu vârsta de cel puțin 15 ani. România este urmată în clasamentele construite pe baza datelor OMS de mai multe state din Europa Centrală și de Est.

Este o medie statistică calculată pentru întreaga populație de peste 15 ani, inclusiv pentru cei care nu beau deloc. Estimarea OMS ia în calcul alcoolul vândut și declarat oficial, dar și consumul neînregistrat – precum băuturile produse în gospodării sau comercializate în afara circuitelor fiscale –, cu ajustări pentru consumul turiștilor, notează TVR Info.

Echivalentul a aproape două beri pe zi

Pentru a înțelege mai ușor dimensiunea consumului, 17,1 litri de alcool pur echivalează cu aproximativ 684 de beri de câte 500 de mililitri, cu o concentrație de 5%, într-un an.

Media este de aproape 1,9 beri pe zi pentru fiecare persoană de peste 15 ani.

Datele trebuie însă analizate în funcție de metodologia folosită. OECD, care utilizează un indicator bazat în principal pe vânzările de băuturi alcoolice, estimează pentru România un consum de 11,7 litri de alcool pur pe persoană într-un an.

Cele două valori nu sunt direct comparabile, deoarece estimarea OMS include și alcoolul nefiscalizat sau produs informal.

Consumul începe de la vârste tot mai mici

O preocupare importantă este consumul de alcool în rândul minorilor. Studiul european ESPAD din 2024 arată că aproximativ o treime dintre adolescenții europeni de 15–16 ani au consumat prima băutură alcoolică la vârsta de 13 ani sau chiar mai devreme.

În cazul României, principalii indicatori privind consumul de alcool în rândul elevilor sunt apropiați de media statelor participante la studiu.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că începerea consumului de alcool la vârste mici este asociată cu un risc mai mare de dependență și cu probleme comportamentale, emoționale, sociale și școlare.

Adolescenții care încep să consume alcool devreme sunt mai expuși și riscului de a dezvolta un consum problematic la maturitate.

Alcoolul, asociat cu peste 200 de boli și afecțiuni

Alcoolul are un rol cauzal în apariția a peste 200 de boli, traumatisme și alte probleme de sănătate. Printre acestea se numără afecțiunile hepatice și cardiovasculare, mai multe tipuri de cancer, depresia, anxietatea și tulburările provocate de consumul de alcool.

La nivel mondial, aproximativ 2,6 milioane de decese înregistrate în 2019 au fost atribuite consumului de alcool. Două milioane dintre victime au fost bărbați, iar persoanele cu vârste între 20 și 39 de ani au fost afectate în mod disproporționat.

Costuri pentru sistemul medical și economie

Efectele nu se limitează la sănătatea individuală. Consumul nociv de alcool provoacă accidente, violență, internări și pierderi de productivitate. Potrivit simulărilor OECD, bolile și accidentele asociate consumului ridicat de alcool generează în România costuri de tratament echivalente cu aproximativ 1% din cheltuielile pentru sănătate.

Aceleași estimări arată că efectele consumului nociv de alcool ar putea reduce, în medie, PIB-ul României cu 2,2% până în 2050, prin costurile medicale, scăderea productivității și diminuarea forței de muncă.

România conduce astfel un clasament pe care niciun stat nu și-l dorește. Specialiștii recomandă intensificarea programelor de prevenție, limitarea accesului minorilor la alcool, reglementarea mai strictă a publicității adresate tinerilor și identificarea timpurie a persoanelor care dezvoltă un consum periculos.