Europa feroviară accelerează spre 2040. Va prinde România trenul sau va rămâne, din nou, pe peron?

Parlamentul European cere accelerarea proiectelor feroviare transfrontaliere, iar România ar putea beneficia – teoretic – de legături mai rapide cu Ungaria și Bulgaria. Adoptarea raportului deschide calea unor investiții și a unei coordonări europene mai strânse, însă realizarea obiectivelor depinde de finanțare, pregătirea proiectelor și lucrările de infrastructură.

Parlamentul European a adoptat marți un raport din proprie inițiativă prin care solicită statelor membre să accelereze dezvoltarea unei rețele feroviare europene de mare viteză, cu obiectivul de a conecta principalele centre urbane și regiunile insuficient deservite până în 2040. Pentru România, documentul readuce în prim-plan necesitatea unor legături rapide cu Europa Centrală și de Sud-Est, în special pe rutele care leagă capitala București de vecinele Budapesta și Sofia.

Raportul urmărește reducerea diferențelor de conectivitate dintre vestul și estul Uniunii Europene și susține dezvoltarea unor coridoare feroviare capabile să permită viteze de cel puțin 250 km/h, respectiv de până la 350 km/h acolo unde condițiile tehnice și economice justifică asemenea investiții.

Documentul pune accentul și pe eliminarea blocajelor transfrontaliere, standardizarea sistemelor tehnice și îmbunătățirea accesului la bilete cu prețuri accesibile.

Pentru România, una dintre mizele principale este conectarea mai eficientă cu rețeaua feroviară europeană prin Ungaria și Bulgaria. Într-o declarație citată de Agerpres, eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European, a declarat că România a realizat deja studiul de traseu către Budapesta și Sofia.

Potrivit estimărilor prezentate de eurodeputat, în perspectiva anului 2040, durata călătoriei dintre București și Budapesta ar putea scădea de la aproximativ 15 ore la 6 ore și 15 minute.

Pe ruta București–Sofia, timpul de deplasare ar putea fi redus de la circa 10 ore și 15 minute la aproximativ șase ore. Falcă precizează însă că aceste intervale sunt însă condiționate de realizarea investițiilor necesare și de coordonarea lucrărilor între statele implicate.

Un alt pas în direcția îmbunătățirii conectivității regionale a fost acordul de parteneriat semnat recent la Bruxelles de România, Bulgaria și Grecia pentru pregătirea unor studii privind infrastructura de transport. Potrivit declarațiilor lui Falcă, cooperarea vizează și realizarea a trei poduri noi peste Dunăre.

Ce înseamnă concret raportul adoptat de PE?

Adoptarea documentului nu înseamnă nici pe departe că lucrările la o rețea feroviară de mare viteză în România vor începe automat și nici că finanțarea proiectelor este deja asigurată. Fiind un raport de inițiativă proprie, acesta exprimă prioritățile și recomandările Parlamentului European, fără să reprezinte, prin el însuși, un act legislativ care obligă statele membre să construiască anumite linii.

Efectele practice ar putea apărea în mai multe direcții, dar, pentru a se transforma în realitate, ar fi nevoie de concursul neîntârziat al autorităților de la București:

• Accelerarea studiilor și a proiectării. Autoritățile române ar trebui să avanseze studiile de prefezabilitate și fezabilitate, să clarifice traseele și să pregătească proiecte mature, eligibile pentru finanțare.
• Acces la oportunități de finanțare europeană. Raportul solicită resurse suplimentare pentru dezvoltarea rețelei, inclusiv prin viitorul buget european pentru perioada 2028–2034 și prin Mecanismul pentru interconectarea Europei. Finanțarea efectivă va depinde însă de bugetele aprobate, de regulile programelor și de eligibilitatea proiectelor.
• Cooperare transfrontalieră mai strânsă. Legăturile cu Ungaria și Bulgaria necesită planificare compatibilă, infrastructură interoperabilă și coordonarea lucrărilor de ambele părți ale frontierelor.
• Conectarea mai bună a regiunilor. O rețea europeană integrată ar putea îmbunătăți accesul orașelor și al regiunilor periferice la locuri de muncă, servicii și piețe, cu condiția ca liniile principale să fie legate de transportul feroviar regional și local.

Raportul evidențiază un necesar suplimentar de investiții estimat la 345 de miliarde de euro până în 2040, ceea ce arată amploarea efortului financiar necesar la nivel european.

În pofida obiectivelor europene îndrăznețe, România pornește de la un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii feroviare de mare viteză.

De altfel, Gheorghe Falcă a atras atenția că țara este în urmă inclusiv în privința infrastructurii feroviare de viteză medie și că pregătirea administrativă a proiectelor va conta decisiv pentru accesarea fondurilor disponibile.