Revoltător! Au făcut bani prin telefon din frica de boală a bătrânilor. Posibile zeci de mii de victime

Șase operatoare dintr-un call-center care promova suplimente alimentare neautorizate au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii bucureșteni. Schema, parte dintr-o anchetă europeană cu prejudicii estimate la zeci sau chiar sute de milioane de euro, folosea reclame deepfake, scenarii de vânzare și comisioane plătite în criptomonede.

Pedepsele convenite variază între nouă luni și un an și șase luni de închisoare, cu amânarea aplicării și supraveghere de doi ani. Anunțul a fost făcut marți, 20 octombrie, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Acordurile, încheiate pe 13 și 14 octombrie, au fost trimise spre analiză Judecătoriei Sectorului 6 și judecătoriilor din Cornetu, Târgu Jiu și Ploiești. Nu sunt hotărâri definitive.

Cum funcționa vânzarea: reclamă, formular, telefon

Mecanismul pornea de la reclame online generate cu inteligență artificială, în care medici, jurnaliști sau artiști cunoscuți păreau să recomande produsele. Cine completa formularul din reclamă era sunat apoi de un „specialist”.

Cinci dintre cele șase femei se prezentau drept specialiste în urologie, reumatologie sau nutriție, fără nicio pregătire medicală. Urmau scenarii adaptate fiecărei afecțiuni și erau instruite online, inclusiv la intonație și fluență. Lucrau de acasă, iar indicațiile veneau prin grupuri închise pe o aplicație de mesagerie.

Anchetatorii spun că majoritatea celor vizați erau vârstnici, iar produsele vândute erau neautorizate și fără beneficii pentru sănătate.

Un model de business: bonusuri, concursuri, criptomonede

Sistemul avea o logică comercială clară. Operatoarele primeau, de regulă, 4% din valoarea vânzărilor, în principal în criptomonede, dar și prin transfer bancar. Se organizau concursuri interne și se dădeau bonusuri pentru creșterea încasărilor. Cea mai mare parte a banilor ajungea la coordonatorii call-center-ului, susțin procurorii.

Un episod din dosar arată cât de bine era organizată activitatea. O femeie de 57 de ani, respinsă inițial din cauza vârstei, ar fi lucrat sub identitatea unei rude de 29 de ani. Aceasta din urmă ar fi pus la dispoziție actul de identitate, numărul de telefon și contul de criptomonede în care se încasau comisioanele. Ar fi participat chiar și la ședințele video cu coordonatorii, ca substituirea să nu fie observată. Ea a încheiat un acord pentru complicitate la înșelăciune.

Pedepsele convenite sunt între 6 luni și 1 an și 9 luni de închisoare pentru vinovate.

Cinci dintre femei sunt sub control judiciar. Ancheta continuă, extinzându-se și față de alte persoane.

Posibile 30.000 de victime

Componenta acum finalizată e restrânsă: 50 de persoane vătămate și un prejudiciu de aproximativ 88.600 de lei. Procurorii avertizează că sumele indicate pentru fiecare inculpată nu se adună automat, pentru că victimele pot fi comune.

Dosarul principal are însă dimensiuni mult mai mari. După perchezițiile din 12 mai 2026, Poliția Capitalei a vorbit despre peste 30.000 de potențiale victime și un prejudiciu de peste 14 milioane de lei. La acea dată au fost identificate și audiate 60 de persoane vătămate, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 100.000 de lei. În România au fost cercetate 14 persoane și o persoană juridică. Zece au fost reținute, șase au primit control judiciar, iar patru au fost arestate preventiv pentru 30 de zile.

Autoritățile au mai relatat că unor victime li se sugera să renunțe la tratamentele prescrise de medici, inclusiv în afecțiuni oncologice. Operațiunea a inclus și o componentă de „investment scam”, cu transferuri frauduloase de aproximativ 200.000 de euro prin aplicații de control la distanță. Au fost ridicate peste 50 de sisteme informatice și peste 80.000 de euro.

Context european: „Wolf of Everad” și rețeaua cu 400 de produse

Ancheta face parte dintr-o operațiune internațională coordonată de Eurojust, cu sprijinul Europol. Pe 12 mai, în aceeași zi cu perchezițiile bucureștene, DIICOT a anunțat destructurarea unei grupări de cetățeni români, moldoveni, ucraineni, ruși, bulgari și polonezi. Potrivit procurorilor, grupul ar fi activat din 2019 printr-o platformă de marketing afiliat, care coordona sute de site-uri. Autoritățile spun că:

• au fost efectuate 41 de percheziții în România, iar acțiunile au vizat 15 țări;
• au fost ridicate aproximativ 250.000 de cutii și flacoane, prezentate fraudulos ca suplimente sau alternative la medicamente;
• cu sprijinul ANCOM, au fost blocate 196 de site-uri;
• depozitul central al rețelei ar fi fost găsit în Bulgaria.

Estimările de prejudiciu diferă între instituții. Autoritatea Națională pentru Cercetare a indicat peste 107 milioane de euro. Procuratura din Sofia și poliția din Republica Moldova au vorbit despre profituri de circa 240 de milioane de euro. Cifrele nu sunt neapărat contradictorii, fiindcă pot măsura lucruri diferite, dar arată că evaluarea finală nu este încă stabilită.

Mecanismul fusese descris încă din 2021 de Recorder, într-o investigație despre reclame cu identități medicale folosite abuziv și apeluri prin care bolnavii erau convinși să cumpere „tratamente”. Acordurile de acum nu închid ancheta internațională, ci doar o parte din ea.

Ce recomandă polițiștii

Poliția Capitalei le cere vârstnicilor și familiilor lor să nu ia decizii de tratament în urma unor apeluri comerciale. Mai recomandă să verifice calificarea celui care recomandă un produs și autorizarea suplimentului.

Prezența unei vedete într-un videoclip nu dovedește că recomandarea e reală. Orice produs „miraculos” promovat agresiv trebuie discutat cu medicul.