Studiu: Cum afectează băuturile energizante și suplimentele pre-workout sănătatea inimii?

Băuturile energizante cu cofeină și suplimentele alimentare care conțin stimulente au fost asociate cu rate mai ridicate de raportare a evenimentelor cardiovasculare grave, inclusiv stop cardiac și infarct miocardic, în special în rândul tinerilor adulți, potrivit unui studiu preliminar prezentat de Asociația Americană a Inimii (AHA), citat de FoodBev.com.

Studiul, care va fi prezentat în cadrul Sesiunilor științifice 2026 ale AHA, ce vor avea loc la Chicago în perioada 6-9 noiembrie, a analizat 28.345 de rapoarte privind evenimente adverse transmise către o bază de date de siguranță a Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) între anii 2017 și 2025.

Dintre acestea, 854 de rapoarte se refereau la produse care conțineau cofeină sau alți stimulenți, în timp ce 27.491 se refereau la produse fără aceste ingrediente.

Analiza a relevat că stopul cardiac a fost raportat de aproximativ 11 ori mai frecvent în legătură cu produsele care conțin cofeină și stimulenți decât în cazul altor alimente și suplimente alimentare.

Rapoartele referitoare la băuturile energizante și suplimentele cu stimulante au prezentat, de asemenea, o probabilitate de aproximativ 4,5 ori mai mare de a include atacuri de cord și de patru ori mai mare de a implica aritmii ventriculare sau palpitații cardiace.

Alte evenimente cardiovasculare raportate au inclus ritmul cardiac crescut, care a apărut de aproape trei ori mai frecvent, dureri toracice (de 2,71 ori mai frecvent) și leșinuri (aproximativ de două ori mai frecvent).

Adulții cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au reprezentat aproximativ 45% din raportările care asociau produsele care conțin cofeină și stimulante cu evenimente cardiovasculare. S-au observat tendințe similare atât la bărbați, cât și la femei.

Cercetătorii au sugerat că obiceiurile de consum, inclusiv consumul de băuturi energizante înainte de efort fizic intens sau combinarea acestora cu alcoolul sau alte substanțe, ar putea contribui la explicarea rezultatelor. Afecțiunile cardiace nediagnosticate pot fi, de asemenea, un factor care contribuie la acest fenomen.

Sai Samayamanthula, autor al studiului și student în anul IV la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia, a afirmat că consumatorii ar putea subestima riscurile potențiale, deoarece băuturile energizante și suplimentele stimulante sunt comercializate ca produse de uz cotidian și vândute alături de băuturile răcoritoare convenționale și apa îmbuteliată.

El a adăugat că consumul regulat ar putea determina persoanele să depășească limitele zilnice recomandate de cofeină.

Conform declarației științifice din 2026 a AHA privind cofeina și bolile cardiovasculare, consumul de până la 400 mg de cofeină pe zi este considerat, în general, sigur pentru majoritatea adulților.

Cu toate acestea, unele băuturi energizante conțin de până la trei ori mai multă cofeină pe uncie lichidă decât cafeaua preparată, în timp ce anumite suplimente pre-antrenament conțin de peste 12 ori mai multă.

Cercetătorii au subliniat, de asemenea, contextul de reglementare, menționând că FDA reglementează băuturile energizante și suplimentele stimulante ca alimente sau suplimente alimentare, și nu ca medicamente, ceea ce înseamnă că acestea nu sunt supuse acelorași cerințe de testare a siguranței înainte de introducerea pe piață ca produsele farmaceutice.

În ciuda acestor constatări, studiul nu stabilește o relație cauzală directă între consumul de stimulante și evenimentele cardiovasculare.

Gregory M. Marcus, președintele comitetului care a elaborat declarația științifică din 2026 a AHA privind cofeina și bolile cardiovasculare, a afirmat că alți factori ar fi putut influența rezultatele și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă aceste produse sunt responsabile pentru evenimentele raportate.

Cercetătorii au subliniat necesitatea unei monitorizări mai sistematice a siguranței produselor care conțin cofeină și stimulente.

De asemenea, aceștia au menționat că analiza s-a bazat pe rapoarte voluntare privind evenimentele adverse, ceea ce înseamnă că nu este clar câte persoane au consumat produsele fără a prezenta probleme cardiovasculare sau câte evenimente adverse nu au fost raportate.

Concluziile sunt preliminare și nu au fost încă supuse evaluării inter pares.