Acuze grave pentru marii retaileri de fashion: ignoră genocidul Chinei asupra uigurilor

Un raport al Parlamentului de la Londra citează ”dovezi convingătoare” potrivit cărora mari companii din comerțul cu amănuntul, inclusiv retailul de fashion, dar și giganți din mass-media și tehnologie sunt complici la încălcările drepturilor omului de către regimul de la Beijing în regiunea Xinjiang, unde populația uigurilor musulmani sunt obligați la muncă silnică, potrivit BBC și Bloomberg. Interesul legislativului britanic pe această temă este motivat de faptul că respectivele companii derulează afaceri de miliarde de lire sterline în Marea Britanie, însă afacerilor acestora sunt, de cele mai multe ori, extinse la nivel mondial, inclusiv în România.

Comisia pentru Afaceri, Energie și Strategie Industrială (BEIS) s-a declarat ”îngrozită” de faptul că marile companii nu pot încă să garanteze că lanțurile lor de aprovizionare nu utilizează munca silnică a persoanelor. Raportul citează nenumărate situații de abuzuri și încălcări ale drepturilor omului în regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei, care au afectat uigurii, dar și alte minorități etnice de-a lungul mai multor ani.

Raportul integral este disponibil aici.

Guvernul Chinei a fost condamnat la nivel internațional pentru tratamentul uigurilor din regiunea Xinjiang, majoritatea acestora fiind de confesiune musulmană.

Industria modei, în special, a fost criticată aspru întrucât grupuri numeroase de etnici uiguri au fost obligați să lucreze pe plantațiile de bumbac din regiune. În ianuarie, guvernul SUA a emis o interdicție asupra importurilor de produse care conțin bumbac sau roșii originare din Xinjiang.

Cazul Boohoo: sclavie modernă

Raportul parlamentarilor britanici s-a concentrat, în mod firesc, pe companiile care operează în special pe piața din Marea Britanie. Astfel, cele mai aspre critici au fost îndreptate spre retailerul online de fashion Boohoo, acuzat că deține doar date minimale despre diferitele niveluri ale lanțului său de aprovizionare, ignorând aproape în totalitate abuzurile comise asupra lucrătorilor din Marea Britanie. La fabricile de textile din Leicester, care se numără printre furnizorii săi principali, muncitorii sunt plătiți sub salariul minim, fiind obligați să muncească în condiții nesigure.

O purtătoare de cuvânt a companiei Boohoo a declarat că ”a adus îmbunătățiri ample practicilor sale în lanțul de aprovizionare” și că ”grupul așteaptă cu nerăbdare să publice detaliile lanțului său de aprovizionare din Marea Britanie, săptămâna viitoare”.

Raportul recomandă guvernului să accelereze propunerile de modificare a Legii privind sclavia modernă, adoptată în 2015.

De asemenea, recomandă guvernului să elaboreze un cadru politic pentru crearea unei liste albe și a unei liste negre de companii care își îndeplinesc, respectiv nu își îndeplinesc obligațiile de a respecta drepturile omului pe tot parcursul lanțurilor lor de aprovizionare.

Constatările prezentate sunt publicate într-o perioadă în care mai mulți deputați conservatori de rang înalt și-au atacat propriul premier, pe Boris Johnson, pentru că nu a adoptat o atitudine mai dură față de Beijing în cadrul recentei ”Viziuni integrate a securității, apărării, dezvoltării și politicii externe”, document al Cabinetului de la Londra, adoptat în această săptămână.

În cadrul anchetei, comisia BEIS a audiat numeroși martori, printre care reprezentanți ai companiilor Boohoo, H&M, TikTok, The North Face și Nike.

Cazul Disney: măsuri insuficiente pentru protejarea vieții

Raportul a mai criticat, în mod deosebit, compania Disney, care a refuzat să își trimită un reprezentant în fața comisiei pentru a prezenta argumente cu privire la realizarea filmului Mulan – părți din care au fost filmate în provincia Xinjiang din China.

“Compania Walt Disney are responsabilitatea de a demonstra că niciuna dintre acțiunile lor nu a susținut oprimarea și nu a subminat drepturile omului în timpul producției filmului Mulan”, scrie comisia în raport. ”Compania Walt Disney are încă multe întrebări la care așteptăm răspunsuri, în special în legătură cu întrebări precum dacă a realizat evaluări adecvate ale riscurilor sau dacă a pus în aplicare suficiente măsuri de protejare a oamenilor în timpul producției filmului Mulan în Xinjiang, dar și de ce a refuzat să răspundă la întrebări în fața comisiei noastre.”

O purtătoare de cuvânt a companiei a răspuns: ”Respectăm rolul și punctele de vedere ale comisiei, iar când am fost abordați de către aceasta, le-am oferit informații relevante, precum și o solidă depoziție scrisă.”

Situația este ”profund îngrijorătoare”

Nusrat Ghani, deputat conservator și membru principal al Comisiei BEIS privind munca silnică din Marea Britanie, a declarat:

“Este profund îngrijorător faptul că marile companii care își vând produsele către milioane de clienți britanici nu pot garanta că lanțurile lor de aprovizionare nu utilizează muncă silnică… Pe fondul dovezilor convingătoare ale abuzurilor, a existat o regretabilă absență a unor noi măsuri guvernamentale eficiente, care să interzică firmelor britanice să profite de munca silnică la care sunt supuși uigurii din Xinjiang și oameni din alte părți ale Chinei.”

Un purtător de cuvânt al guvernului a replicat că

”…munca silnică este una dintre cele mai disprețuitoare practici din lume, iar guvernul britanic nu va susține acest lucru, indiferent dacă această exploatare are loc în Marea Britanie sau în străinătate. Marea Britanie este prima țară din lume care solicită companiilor să elaboreze rapoarte cu privire la modul în care abordează sclavia modernă și munca silnică în operațiunile lor și în lanțurile de aprovizionare. Continuăm planurile de extindere a acestor obligații la anumite organisme publice și intenționăm să introducem sancțiuni financiare pentru organizațiile care nu se conformează.”

Elefantul din încăpere

Pe măsură ce s-au prezentat dovezi că uigurii musulmani au fost constrânși să lucreze pe plantații și în fabrici din regiunea Xinjiang, au apărut tot mai multe îngrijorări cu privire la costurile ascunse ale articolelor de îmbrăcăminte.

O cincime din bumbacul mondial provine din Xinjiang, iar lipsa transparenței din lanțurile de aprovizionare poate ascunde, fără o vină directă, complicități la abuzuri grave asupra drepturilor omului.

Dincolo de intențiile autorităților de la Londra, și industria vrea să fie percepută că acționează în sensul responsabilității sociale în lanțurile de aprovizionare. Inițiativa ”Better Cotton”, care își propune să promoveze producția sustenabilă a bumbacului și aliniază sub egida sa câteva nume mari de retaileri de fashion, a încetat să mai accepte bumbac provenit din Xinjiang, începând de anul trecut.

În ciuda acestor măsuri importante, mai multe companii au acceptat că în prezent nu este posibilă trasabilitatea completă a bumbacului utilizat în produsele finale, ceea ce înseamnă că bumbacul produs în Xinjiang ar putea să facă încă parte din lanțurile lor de aprovizionare.

David Sävman, directorul de aprovizionare al gigantului suedez H&M, a menționat că creșterea transparenței pe lanțul de aprovizionare este o prioritate pentru sectorul retailului de fashion și a spus ”se întâmplă multe lucruri în această zonă”. Audiat în fața comisiei, el a explicat:

”Mai întâi de orice, vorbim despre clasica urmărire a documentelor. Putem să mergem pe firul listelor de ambalare, al facturilor etc., pentru a intra în amănuntele provenienței. În plus, utilizăm metode experimentale pentru o trasabilitate mai exactă, dintre care multe se bazează pe tehnologia blockchain, în așa fel încât să se asigurăm că este vorba despre o sursă deschisă și că bumbacul este acreditat. Astăzi se lucrează deja la lucruri și mai amănunțite, precum analiza izotopilor și a ADN-ului, ceea ce ne permite să vedem exact de unde provin diferitele fibre. Deocamdată, nu sunt analize validate, dar ar putea să fie susținute științific în viitor.”