Afaceri inedite | Piața est-europeană a insectelor comestibile, mai activă decât ați crede
Tot mai mulți oameni par să ia în considerare în mod serios o nouă sursă de proteine în alimentația umană: insectele. Beneficiile creșterii industriale a insectelor pentru consum uman sunt multiple, inclusiv pentru mediul înconjurător, dar vor reuși companiile europene, în special cele din Europa Centrală și de Est, să își convingă potențialii consumatori că insectele ar putea fi alimente valoroase și gustoase, trecând peste prejudecățile lor naturale?
Consumul de insecte, așa-numita entomofagie, este parte din numeroase diete tradiționale din întreaga lume, mai puțin în Europa. Multe insecte, precum greierii sau viermii de mălai, sunt potrivite pentru consumul uman și reprezintă o excelentă sursă de proteine.
În plus, există și destule beneficii de luat în considerare în ceea ce privește mediul. Creșterea insectelor produce mai puține gaze cu efect de seră și folosește mai puțin pământ și apă în comparație cu creșterea animalelor mari. De asemenea, insectele au o ”rată de conversie a hranei” mai mare – adică pot transforma hrana în proteine mai eficient decât animalele care sunt crescute, în mod tradițional, pentru consumul alimentar uman, cum ar fi porcii.
La nivel global, există deja multe start-up-uri care transformă și procesează insectele în produse alimentare și le comercializează, fie sub formă de pulbere proteică obținută din insecte măcinate, fie chiar sub formă de insecte întregi. Unele dintre acestea s-au înființat în țările din centrul și estul Europei, scrie Emerging Europe.
Paste din făină de greieri și batoane proteice din viermi de bivol
În regiune, Cehia pare să fi devenit un hub regional pentru acest sector aflat încă la primii pași, putându-se lăuda cu mai multe companii care și-au făcut deja un nume în industria de profil.
Una dintre acestea este Terraz, care produce paste făcute din făină de greier. O alta este Entoway, care produce și comercializează un supliment proteic din proteine vegetale și pulbere din vierme de bivol (Alphitobius diaperinus).
”Totul a început ca un proiect de afaceri pentru facultate. Ca cercetător în domeniul alimentar, când am aflat despre entomofagie, am fost deopotrivă entuziasmat și trist. Entuziasmat pentru că am aflat că insectele reprezintă o sursă de hrană valoroasă, sănătoasă și sustenabilă, trist pentru că nu folosim această sursă de hrană doar fiindcă credem că insectele sunt dezgustătoare. Am vrut să schimb această percepție în rândul consumatorilor europeni.”, explică Martin Masár fondator al companiei Entoway.
Și percepțiile s-ar putea schimba, încetul cu încetul. Conform datelor compilate de compania de cercetare Bridge, valoarea pieței europene de alimente pe bază de insecte ar putea atinge valoarea de 500 de milioane de dolari până în 2027.
”Interesul crește pe zi ce trece, pentru că oamenii caută ceva 100% natural, util atât pentru corpul lor, cât și pentru planeta noastră”, explică Mindaugas Kulvinskis de la start-up-ul lituanian Crickets.lt – care oferă clienților o gamă largă de produse din greieri (Acheta domesticus), de la batoane cu conținut proteic ridicat, până la fursecuri și chiar greieri proaspăt congelați.
Dar provocările rămân, deoarece insectele nu au făcut niciodată parte din dietele occidentale și pentru mulți oameni rămân gâze demne de a fi strivite, nu crescute în ferme pentru a fi utilizate apoi în alimente.
”Cea mai mare provocare este percepția oamenilor cum că insectele sunt ceva neplăcut și dezgustător. Este doar o normă socială activă în Europa și în America de Nord. Sushi-ul sau homarii au fost considerate odinioară tot așa, dezgustătoare, iar acum sunt considerate o delicatesă. Am constatat că această percepție se poate schimba destul de ușor în rândul persoanelor educate, atunci când le arătăm fapte și dovezi științifice și îi convingem să le încerce pentru prima dată”, spune Masár.
O foarte dificilă muncă de convingere
Prin prisma normelor culturale din lumea occidentală, o bună parte din activitatea unui start-up în sectorul entomofagiei o reprezintă necesitatea de a vorbi cu potențialii consumatori în numele întregii industrii a produselor alimentare pe bază de insecte și de a-și folosi toate argumentele pentru a-i convinge de beneficiile acestora.
”Am călătorit mult în Asia în toți acești ani, în special în China, care este cel mai mare producător, dar și importator, de carne de porc din lume. Acolo am înțeles că nu doar creșterea globală a populației, ci și urbanizarea și formarea unei clase de mijloc tot mai mare în Asia, determină o cerere suplimentară de alimente bogate în nutrienți, în cantități mai mari decât suntem capabili să producem folosind metodele tradiționale, cunoscute. Dincolo de ideea de a ajuta la rezolvarea problemei, am văzut în asta și o oportunitate de afaceri”, spune Erlend Sild, CEO al companiei BugBox din Estonia, o companie de tehnologie care oferă suport software și tehnologie pentru creșterea insectelor la nivel industrial.
Sild spune că sectorul stârnește un interes tot mai mare printre antreprenori:
”Primim câte două-trei cereri de ofertă pe săptămână. Oamenii manifestă cu adevărat un interes ridicat pentru a deveni fermieri de insecte, mulți au început deja cu agricultura, dar vor să se extindă, așa că ajung la noi ca să achiziționeze tehnologie industrială eficientă pentru a-și crește producția”, spune el.
Piedici și bariere legale
Dacă în Cehia, Lituania și Estonia peisajul pieței de creștere a insectelor se bucură de o perioadă emergentă, cu perspective înfloritoare, în alte țări din regiune apar provocări suplimentare, dincolo de depășirea normelor culturale dominante.
Daniel Pikl, din Croația, este fondatorul organizației ”Cricky”, punând ulterior bazele și unei companii omonime, cu scopul de a servi drept centru logistic și tehnologic pentru fermierii de insecte din Croația. Totuși, afacerea lui a trebuit să intre în standby din cauza unor ambiguități juridice în privința producției de insecte pentru consum uman.
”În Croația, creșterea insectelor pentru consumul uman încă nu este posibilă. Am început în 2016 și am avut succes, la început, dar în doi-trei ani ne-am lovit de un zid. Nu am putut găsi nicio soluție legală pentru a ne desface materiile prime sau produsele finite pe care le-am realizat, și asta nu doar pe piața croată, ci nici la nivel internațional. Nu se pot produce alimente din greieri în Croația, deoarece nu se poate obține o declarație de conformitate pentru acel produs. El nu poate să existe, din punct de vedere juridic. Ne aflăm într-o zonă gri, ciudată, un vid legislativ”, spune el.
Testul gustului
Nimeni nu se așteaptă ca alimentele pe bază de insecte să devină peste noapte niște alimente de bază pe mesele europenilor, dar susținătorii entomofagiei și cei din ecosistemul de start-up-uri de profil cred că acest lucru se va schimba. Așadar, cât de departe suntem de momentul în care oamenii vor ajunge să accepte insectele în dieta lor?
”Nu suntem foarte departe. Acceptarea va veni în clipa în care ne vom da seama de nevoia de a ne reduce amprenta ecologică și de a găsi resurse alternative și mai sustenabile de hrană”, crede Erlend Sild.
Totuși, în cele din urmă, la fel ca în cazul tuturor alimentelor, principalul test este cel al gustului. Mindaugas Kulvinskis este convins că produsele companiei sale îl vor trece, fără probleme.
”Bineînțeles că trebuie să facem din insecte o mâncare gustoasă. Și am reusit. De aceea vânzările noastre cresc, iar aria de cuprindere geografică a piețelor de unde ne vin clienții se extinde”, conchide el.