ANALIZĂ Deutsche Welle: Falimentele germane scad la cel mai redus nivel din anii ’90
Multe companii germane au sfidat așteptările și au reușit să rămână pe linia de plutire chiar dacă pandemia COVID-19 a făcut ravagii. Cu toate acestea, poate fi prea devreme să ne bucurăm, deoarece cifrele companiilor falimentare nu spun întreaga poveste.
Numărul insolvențelor corporative din Germania a scăzut anul trecut la cel mai scăzut nivel din 1999, arată datele Biroului Federal de Statistică, citate de Deutsche Welle. Iar instanțele raionale germane au raportat 15.841 de insolvențe corporative în 2020, cu aproximativ 15% mai puține decât în anul precedent.
Scăderea nu prezintă o imagine reală a daunelor economice declanșate asupra economiei de coronacriză datorită deciziei guvernului german de a permite întreprinderilor afectate de pandemie să întârzie depunerea cererii de intrare în faliment.
“Este un paradox: în ciuda uneia dintre cele mai mari crize economice din Germania care a avut loc anul trecut, insolvențele au scăzut cu 15%. Acest lucru arată cât de puternic este tendința de insolvență decuplată de starea economică generală reală și de starea actuală a companiilor.”, a declarat Ron van het Hof, CEO al asigurătorului de credite Euler Hermes în Germania, Austria și Elveția.
Economia germană a scăzut cu 5% anul trecut, bifând una dintre cele mai grave recesiuni înregistrate, întrucât lockdown-urile COVID-19 au dus la o oprire virtuală a economiei. Țara s-a descurcat mai bine decât colegii săi europeni, ajutată, ce-i drept, de un sprijin financiar masiv din partea guvernului și de o cerere puternică din China pentru bunurile sale.
Pachetele de ajutoare cu multe milioane au oferit un răgaz major firmelor care și-au văzut vânzările scufundându-se. Sprijinul a venit sub formă de scutiri de impozite, subvenții salariale, TVA redusă și chiar achiziții de participații la companii, cum a fost cazul transportatorului strategic Lufthansa – măsuri care au reușit să mențină multe firme pe linia de plutire.
Cum funcționează cererea de intrare în insolvență?
Companiile germane sunt obligate să depună cerere de insolvență în decurs de câteva săptămâni dacă își îndeplinesc obligațiile datoriilor curente, dar au acumulat datorii istorice imense. Cu toate acestea, în martie 2020, guvernul a anunțat înghețarea normelor de insolvență pentru a se sustrage unui val de falimente în urma crizei coronavirusului. Berlinul și-a prelungit suspendarea obligației de depunere a cererilor de intrare în insolvență pentru companiile supraîndatorate până la 30 aprilie, pe fondul pandemiei încă dezlănțuite.
Obligațiile de insolvență pentru companiile insolvabile și lipsite de lichiditate au fost restabilite în octombrie.
„Simpla suspendare a obligației de depunere nu abordează adevăratele cauze ale insolvenței, ci doar amână consecințele crizei”, a spus Timo Wollmershäuser de la ifo Institut din München.
Germania trece valurile pandemice fără un val de insolvențe
Aceasta este îngrijorarea pe care mulți experți o urmăresc, susținând că măsurile de sprijin guvernamental susțin în mod artificial firme neviabile, așa-numitele firme zombi, care oricum s-ar fi străduit să își îndeplinească obligațiile datoriei, indiferent de situația economică actuală.
Christoph Niering, președintele Asociației Administratorilor Insolvenței din Germania (VID), nu se așteaptă ca măsurile de ajutor să fie anulate anul acesta, în special cu alegerile federale la doar câteva luni distanță.
Euler Hermes se așteaptă ca pachetele de ajutor să mențină nivelul de insolvență sub control artificial în acest an. Probabil că falimentele companiilor vor crește cu doar 6% în 2021 și cu maxim 15% în 2022, dar, în ciuda creșterii, numărul insolvențelor ar fi doar cu aproximativ 4% mai mare decât nivelurile pre-pandemice.
“Multe companii nu sunt conștiente de faptul că obligația de a depune cererea de insolvență rămâne suspendată numai în condiții foarte specifice. Presupunem că unele companii, în special cele mici, ar trebui deja să depună cerere de insolvență”, a avertizat Ron van het Hof.
Acesta este un risc major, a spus el. Noul lockdown și extinderea lui au dus adesea la sarcini financiare mai mari decât pot amortiza banii solicitați pentru ajutor, a argumentat el. Astfel de companii sunt „în unele cazuri pe gheață foarte subțire și ar putea aluneca, fără să vrea, în probleme de răspundere comercială”. Pentru furnizori, a spus el, acest lucru creează și incertitudine. “În unele cazuri, ei zboară orbi, deoarece nici măcar nu știu dacă clienții sunt de fapt încă solvabili”, a conchis CEO-ul Euler Hermes.
Și în Austria, companiile supraîndatorate din HoReCa au posibilitatea să nu depună cereri de faliment până la sfârșitul lunii iunie, așa cum anunțasem într-o analiză mai amplă afaceri.news și Der Standard. Și aici, problemele par a fi doar amânate, mai ales pentru gastronomie și turism, domeniile afectate în mod deosebit de coronacriză.









