Angajații europeni sunt epuizați la locul de muncă. Cum se poate remedia situația?
Companiile investesc mai mult ca niciodată în bunăstarea angajaților, dar sănătatea mentală a acestora pare să se înrăutățească, scrie Euronews.
Mediul de lucru modern epuizează angajații din întreaga Europă, iar nimeni nu știe cu adevărat ce să facă în această privință.
Aproape jumătate dintre lucrătorii din 30 de țări declară că au un volum de muncă excesiv, 34% consideră că munca lor nu este recunoscută, iar 16% afirmă că se confruntă cu violență sau hărțuire verbală la locul de muncă, potrivit unui sondaj publicat la începutul acestui an de Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă.
În ciuda atenției sporite acordate de companii bunăstării angajaților, presiunile nu dau semne că s-ar diminua. La începutul acestui an, cercetătorii din Australia au identificat un „paradox predominant”: țările și companiile investesc mai mult ca niciodată în bunăstarea mentală, dar sănătatea mentală a angajaților pare să se înrăutățească.
„Mai ales după pandemie, am asistat la o creștere a numărului de persoane care se confruntă cu probleme de sănătate mentală, în special [cele] cauzate de sau legate de muncă, inclusiv epuizarea profesională”,
a declarat Sonia Nawrocka de la Institutul European al Sindicatelor (ETUI) pentru Euronews Health.
Companiile din Europa au cheltuit aproximativ 19,6 miliarde de dolari (16,9 miliarde de euro) în 2023 pentru inițiative de bunăstare la locul de muncă – de la inițiative de mindfulness și gestionare a stresului până la coaching individual pentru sănătate mintală – iar astăzi, aproximativ 29% dintre lucrătorii europeni au acces la acestea.
Cu toate acestea, cercetările indică faptul că aceste programe nu reușesc adesea să abordeze problemele structurale cunoscute sub numele de riscuri psihosociale: stresul la locul de muncă, programul de lucru prelungit, nesiguranța locului de muncă, lipsa recunoașterii și hărțuirea – fără a mai menționa schimbările economice și tehnologice majore care remodelează însăși natura muncii.
„Această problemă nu se rezumă deloc la «Uite un curs de yoga, rezolvă-ți singur problema»”,
a declarat Manal Azzi, specialist senior în securitate și sănătate în muncă la Organizația Internațională a Muncii (OIM).
Experții spun că bunăstarea angajaților ar trebui să fie un obiectiv holistic pe termen lung, mai degrabă decât un program ad-hoc conceput de echipa de resurse umane (HR) a unei companii sau bazat pe opiniile personale ale unui director.
„Cred că acest lucru lipsește cu adevărat în mediul de lucru în acest moment – totul este prea simplist, prea mecanic și nu obținem rezultate”,
a declarat Jolanta Burke, cercetătoare în psihologie pozitivă și profesoară asociată la Royal College of Surgeons din Irlanda (RCSI), pentru Euronews Health.
Cum să ușurați povara sănătății mintale
Între timp, Azzi a afirmat că abordarea unei companii în ceea ce privește recrutarea, promovările, evaluările de performanță, stilul de management, comunicarea și resursele modelează experiențele angajaților și reprezintă oportunități de a crea locuri de muncă mai sănătoase din punct de vedere mental.
Potrivit unui raport al companiei de tehnologie medicală TELUS Health, managerii care conduc echipe sănătoase din punct de vedere mental și productive tind să aibă cinci trăsături comune: grija sinceră pentru bunăstarea personalului, o abordare orientată spre echipă care evită concurența nesănătoasă, incluziune, spirit de decizie și capacitatea de a crea un sentiment de scop dincolo de sarcinile zilnice.
Unele întreprinderi testează reforme mai ample. Companii din Regatul Unit, Germania, Irlanda și Islanda au experimentat săptămâni de lucru de patru zile, studiile preliminare arătând că acestea ar putea contribui la reducerea riscului de epuizare și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.
Cu toate acestea, Azzi a afirmat că mulți angajatori sunt încă reticenți în a aborda riscurile psihosociale la locul de muncă.
„Există o rezistență din partea angajatorilor în a-și asuma această responsabilitate uriașă… și, de asemenea, în ceea ce privește bugetul pe care îl implică”,
a spus Azzi.
„Există, de asemenea, o lipsă de înțelegere și de conștientizare a ceea ce discutăm.”
Aici ar dori Nawrocka să vadă schimbări de politică. Suedia, de exemplu, are reglementări privind intimidarea la locul de muncă și volumul de muncă nesănătos, în timp ce Franța, Belgia și Portugalia au legi privind dreptul de a se deconecta sau de a se odihni în afara programului de lucru.
Cu toate acestea, nicio țară nu a rezolvat complet problema sănătății mintale la locul de muncă, având în vedere că chiar și țările europene renumite pentru echilibrul puternic între viața profesională și cea personală raportează rate ridicate de probleme de sănătate mintală.
Miza este mare. Depresia și problemele de sănătate cardiacă cauzate de stresul legat de muncă costă Uniunea Europeană peste 100 de miliarde de euro pe an, angajatorii suportând peste 80% din aceste costuri, potrivit unui studiu ETUI.
„Când apare o anxietate foarte severă sau o depresie, uneori este prea târziu să dai înapoi. Oamenii își părăsesc locul de muncă… și de aceea vrem să ne concentrăm pe prevenire”,
a spus Azzi.
„Există stimulente importante pentru angajatori să ia măsuri, deoarece acestea încep să le coste.”









