Bloomberg: Mai puține indulgențe pentru Europa de Est, după venirea lui Biden și plecarea lui Merkel

Decizia lui Viktor Orbán de a-și retrage partidul din grupul parlamentar PPE din Parlamentul European înainte de a fi suspendat sau dat afară semnifică, înainte de orice, faptul că duce o tot mai acută lipsă de prieteni sus-puși în mainstream-ul politic al Uniunii Europene, comentează Bloomberg, într-o analiză care investighează efectele politice ale schimbării administrației de la Washington prin venirea la Casa Albă a lui Joe Biden și iminenta plecare a Angelei Merkel din fruntea executivului de la Berlin.

Premierul maghiar a forțat ani la rând limitele răbdării partenerilor săi politici de mult timp, însă plecarea lui din PPE anunțată ieri este un simptom al unui fenomen mai larg, o îndepărtare mai a unora dintre membrii estici ai blocului comunitar – din Polonia până în Slovenia – cei care au cochetat cu ceea ce Orbán numește democrație ”iliberală”.

Dacă în urmă cu patru ani forțele populiste păreau în ascensiune în toată Europa, sosirea la Casa Albă a noului președinte al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, promițând sfârșitul epocii ”America First”, trimite semnale limpezi liderilor care l-au luat drept model pe Donald Trump că aerul din jurul lor începe să se rarefieze. În egală măsură, plecarea Angelei Merkel din fruntea guvernului german, în această toamnă, ar putea însemna că Orbán și prietenii lui vor avea mai puține canale de comunicare deschise pentru dialog în cea mare țară UE, așa cum găsiseră la Berlin, indiferent cât de puternice ar fi diferențele de opinie între părți.

Combinația dintre o administrație americană mai puțin dispusă la a închide ochii în fața unor derapaje și un nou lider german, fără atașamentul dovedit de Angela Merkel față de Europa de Est, amenință să-i izoleze suplimentar pe rebelii membri UE din această regiune. În plus, ar putea încuraja Comisia Europeană să ia măsuri mai dure împotriva Poloniei și Ungariei, suspendând chiar și plățile financiare.

“Peisajul după schimbarea de la Washington și cu o perspectivă de schimbare la Berlin devine din ce în ce mai complicat pentru UE și mai ales pentru țări precum Polonia”, a declarat Donald Tusk, fostul prim-ministru polonez, care a ocupat funcția de președinte al Consiliului European până în 2019.

”Schimbarea de la Berlin ar putea implica mai puțină hotărâre de a coopera cu Europa de Est”, la care s-ar adăuga ”o poziție foarte principială a SUA cu privire la statul de drept și democrație”, spunea Tusk într-un interviu de luna trecută.

Băieții răi…

Când președintele naționalist conservator al Poloniei Andrzej Duda a cerut electoratului să îl realeagă, în vara anului trecut, el a apelat la Trump pentru o declarație de susținere în ultimele zile ale campaniei.

Cu doar patru zile înaintea scrutinului, la Casa Albă, președintele american l-a lăudat pe Andrzej Duda în cuvinte glorioase, pentru ”treaba grozavă” pe care a făcut-o, iar Duda a câștigat alegerile, la limită, în turul doi, cu 51% la 49% în fața contra-candidatului său.

Deși, aparent, Biden ar fi trebuit să fie întâmpinat în toată Europa de Est cu entuziasm, grație poziției sale mai prudente față de Rusia și mai favorabilă Ucrainei, noul lider de la Casa Albă pare să se confrunte cu relații incomode în raport cu liderii declarați apropiați și admiratori ai lui Trump.

Președintele Duda l-a felicitat diplomatic, sec, pe Joe Biden pentru câștigarea alegerilor la mai bine de o lună după vecina lui de mai la vest, Angela Merkel. Liderul polonez a spus că nu are nicio îngrijorare că acest lucru ar putea afecta relațiile cu noua administrație americană.

Guvernul lui Orbán l-a susținut în mod deschis pe Trump la alegerile din toamna trecută, așa încât se pregătește să fie din nou tratată în termeni glaciali, așa cum fusese cazul și sub administrația Obama. Ministrul de externe Péter Szijjártó a declarat recent, citat de Euronews, că Ungaria este foarte deschisă la întărirea cooperării cu Statele Unite, dacă Biden este dispus să arate mai mult ”respect” Ungariei.

… și bunicuța grijulie

În calitate de lider al UE cu cel mai vechi mandat în funcție, Angela Merkel l-a petrecut cu privirea pe Viktor Orbán în timp ce acesta își consolida puterea în Ungaria, cu mână forte, preluând controlul asupra instanțelor de judecată, a presei și atacând imigranții, mai ales în timpul crizei din 2015-16, alimentată de refugiații care fugeau de războiul din Siria. Poziția sa anti-imigrație a fost nu doar un exemplu pentru naționaliștii din întreaga regiune, cât și o dovadă de sfidare față de Merkel și de politica ”porților deschise”, promovată de ea.

Angela Merkel rămâne un puternic avocat al estului european, care cunoaște bine și deține măsura conflictelor și complexității acestei regiuni. A crescut în Germania de Est, a studiat la Praga și este o admiratoare declarată a mișcării ”Solidaritatea” din Polonia, care a deschis calea spre dezmembrarea blocului comunist, în 1989.

Toți probabilii ei succesori vin din fosta Germanie de Vest.

”Încă nu este deloc clar dacă Germania va continua să aibă nivelul de înțelegere și disponibilitate pentru cooperare pe care l-a avut doamna Merkel”, crede Tusk, la rândul său, fost activist al ”Solidarității”. ”Experiența din perioada comunistă a ajutat-o să înțeleagă pe deplin Estul Europei, mai ales atunci când vine vorba de relațiile dintre UE și Rusia”, a adăugat fostul premier de la Varșovia.

Altfel, poziția d-nei Merkel față de Rusia – o chestiune care funcționează ca un liant puternic pentru națiunile din est, foști sateliți sovietici – este însă mai nuanțată.

În timp ce este criticată pentru susținerea gazoductului Nord Stream 2 care să aducă gaze din Rusia în Germania, tot ea a fost cea care a aranjat transportul lui Alexei Navalnîi la Berlin, îngrijirea lui în spital, acolo unde l-a și vizitat. Tot Germania, sub conducerea Angelei Merkel, este în fruntea țărilor care continuă să insiste și să pledeze cazul Ucrainei, după ce Rusia a pus mâna pe Crimeea.

Dalia Grybauskaitė, fosta președintă a Lituaniei între 2009 și 2019, care s-a întâlnit frecvent la summit-urile europene vreme de 10 ani cu Angela Merkel, și-a reamintit o conversație cu cancelarul german în care i-a pus întrebări despre relațiile sale cu Putin.

“Răspunsul ei a fost o surpriză destul de mare pentru mine: a spus că știe foarte bine cine este și la ce să se aștepte de la el”, a spus doamna Grybauskaitė într-un interviu. ”Chiar dacă uneori ajunge să fie umilită, va continua să vorbească cu el. Atingerea obiectivelor este mai importantă decât propriile sentimente legate de comportamentul lui Putin față de ea”, a mai spus fosta președintă de la Vilnius.

În mod similar, ușa ei a rămas deschisă tot timpul pentru Orbán, în ciuda rolului său de lider al naționaliștilor est-europeni.

”It’s the economy, stupid!”

Cu toate fricțiunile politice, legăturile economice ale Europei de Est cu Germania rămân foarte puternice. Pentru 7 din cei 11 membri UE din fostul bloc comunist – inclusiv Ungaria și Polonia – Germania este cel mai mare partener comercial.

Tocmai aceste legături le-au dat ”băieților răi” curajul de a întinde coarda atât de mult până acum.

Următorul test al acestei relații se va da în privința regulilor statului de drept. Germania a intermediat în decembrie un acord care conferă Comisiei Europene competența de a propune suspendarea plăților de la bugetul european către țări care subminează independența judiciară. În prezent, Ungaria și Polonia sunt supuse unor investigații UE.

Cum Merkel a anunțat deja de mult timp că nu va participa la alegerile din toamnă din Germania, în curând nu va mai fi nimeni prin jur care să intervină în numele lor, chiar dacă ar vrea.

”Mă tem că o parte din noua conducere post-Merkel ar putea avea o atitudine stereotipă față de regiunea noastră, în special cei care nu au crescut în Germania de Est sau erau prea tineri când a căzut Zidul Berlinului”, crede Aleš Chmelař, tânărul vice-ministru ceh de externe. ”Nu există pentru noi un alt partener așa cum este Germania”, a conchis acesta.