Închide

CE nu ia măsuri suplimentare în procedura de deficit excesiv. Totuși, atenție la cheltuieli!

Avatar
brussels, europe, flag

Fotografie de NakNakNak pe Pixabay

Timp de citire: 2 minute

Comisia Europeană a lansat miercuri ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2022, făcând publice inclusiv măsurile care vizează România, în condițiile în care țara noastră face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, ca urmare a încălcării, în 2019, a pragului de deficit prevăzut în tratat, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Astfel, în cadrul procedurii, în luna iunie a acestui an, Consiliul a adoptat o nouă recomandare adresată României pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.

Comisia apreciază că, întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, consideră că deocamdată nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România, potrivit comunicatului.

Totuși, Comisia menționează că va reevalua situația bugetară a României de îndată ce noul guvern va prezenta un buget pentru 2022 și o strategie bugetară pe termen mediu.

O altă precizare arată că Executivul de la Bruxelles estimează că România urmează să aibă cheltuieli publice mai mari decât cele așteptate.

”Se estimează că veniturile vor fi mai mari decât cele așteptate în primăvară, în principal ca urmare a creșterii PIB-ului nominal mai mult decât se aștepta. Impactul pozitiv al veniturilor mai mari asupra deficitului este, totuși, estimat să fie compensat de cheltuieli mai mari decât cele planificate pentru majoritatea cheltuielilor publice”, potrivit raportului făcut public de Comisie.

În 2021, creșterea netă a cheltuielilor (ajustată pentru ocazii unice) este proiectată la 5,9% în prognoza de toamnă a Comisiei pentru 2021, peste valoarea recomandată de 3,4%.

În ciuda măsurilor de consolidare implementate de guvernul României, derapajele celor mai multe cheltuieli publice conduc la abaterea creșterii nete a cheltuielilor în 2021, inclusiv cheltuielile cu personalul, achiziția de bunuri și servicii și cheltuielile de asistență socială.

Mai mult de jumătate dintre aceste derapaje pot fi atribuite cheltuielilor mai mari legate de COVID-19 (în principal în sectorul sănătății) și măsurilor pentru a face față creșterilor semnificative ale prețurilor la energie, în timp ce restul poate fi asociat cu un control inadecvat al cheltuielilor, arată Comisia.

Ediția din această toamnă a previziunilor privind evoluția economiei românești arată o prognoză a deficitului bugetar de 8% din PIB în 2021, în conformitate cu ținta recomandată, în timp ce efortul fiscal este de așteptat să nu îndeplinească cerințele.

În același timp, țintele pentru perioada 2022-2024 nu se preconizează să fie îndeplinite fără modificarea politicii fiscal-bugetare, ceea ce indică necesitatea unei strategii de consolidare pe termen mediu și a măsurilor corective corespunzătoare.

Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei, deficitul este de așteptat să se ridice la 6,9% din PIB în 2022, pentru ca apoi să scadă la 6,3% din PIB în 2023 și să crească din nou la 6,8% din PIB în 2024.

scroll to top