Ce spun specialiștii Coșea, Daraban, Biriș despre Pactul pentru Fiscalitate, relansat în 2022?

Pactul pentru fiscalitate poate fi inclus în categoria celor mai importante reforme pe care statul la face după 1990, a declarat, marţi, economistul Mircea Coşea, la evenimentul de lansare a documentului.

“Am lucrat foarte mult împreună cu cei pe care îi vedeţi dumneavoastră aici în sală. Am avut o pauză. M-am gândit că poate nu va mai începe, dar munca pe care au depus-o aceşti tineri entuziaşti în ultima perioadă i-a condus în momentul de faţă la această situaţie, aş spune eu pe care ar trebui să o apreciem mult mai mult decât se vede în ce scrie în aceste pliante pe care le avem. Ceea ce avem noi în faţă, acest pact pentru fiscalitate, din punctul meu de vedere e mult mai mult decât discutăm noi. Eu văd în el o chestiune care poate să fie inclusă în categoria uneia dintre cele mai importante reforme pe care statul român le face după 1990. Dacă citim ce scrie în acest pliant, o să vedeţi că sunt nişte principii, 4 sau 5, extrem de importante, care fac din Pactul pentru fiscalitate o garanţie că fiscalitatea în România poate să devină, aşa cum s-a spus, un element de stabilitate, de echitate, de progres, că vom avea o economie reglementată altfel, că vom avea o economie care se va baza pe ceea ce este important în tot ceea ce înseamnă sistem economic şi anume colectarea şi distribuţia şi redistribuirea, bineînţeles. Dar eu văd ceva mult mai mult. Într-o economie de piaţă, aşa cum zicem că suntem, şi într-o oarecare măsură chiar suntem, statul nu mai poate interveni cu nişte măsuri arbitrare sau autoritare. Statul poate interveni aşa cum se întâmplă în lumea civilizată prin stimulente sau prin inhibitori fiscali”, a susţinut Mircea Coşea, co-iniţiator al Pactului pentru fiscalitate.

El a explicat că statul poate interveni pe baza unei strategii, a unei viziuni pe care ar trebui să o aibă, fie pe bază de priorităţi, de interese în direcţia dezvoltării, opririi sau nedezvoltării unor activităţi economice în funcţie de un model pe care şi l-a creat şi în care crede într-o perioadă relativ îndelungată.

Conform economistului, Pactul de stabilitate pleacă de la ideea că trebuie să avem corectitudine, stabilitate, într-o economie în care lucrurile se schimbă de la “un concediu la altul”. Pe lângă aceasta, există o lipsă de viziune în privinţa fiscalităţii.

“Noi avem nişte măsuri punctuale, pompieristice. Nu ştim ce ne aşteaptă sau dacă ştim nu ne pregătim pentru ce ne aşteaptă. De aceea e nevoie de o viziune. Nu-i spun strategie ca să nu sperie, nu-i spun plan, pentru că ar speria şi mai mult. Dar această strategie pe care statul o are nu poate să fie pusă în aplicare decât prin stimuli fiscali. Nu prin directive, nu prin ordonanţe de urgenţă”, a spus Mircea Coşea.

Cheltuielile administrative trebuie tăiate

Pe de altă parte, fiscalitatea a rămas singurul atu pe care statul român îl mai poate avea în fața investitorilor.

„Povestea cu forța de muncă bine calificată și multă este deja o poveste, iar proprietatea funciară a statului pusă gratuit la dispoziția marilor investitori, așa cum a făcut Ungaria, este o altă poveste. Fiscalitatea este singurul atu pe care îl mai avem noi, ca stat”, a afirmat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).

În opinia sa, măsurile de colectare a taxelor și impozitelor trebuie rediscutate, la fel cum și administrația publică trebuie reformată. De exemplu, România are doar 3.845 de firme care au o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane de euro, iar împreună reprezintă doar 2% din cifra de afaceri la nivel național a companiilor din țara noastră. Deși la Registrul Comerțului figurează ca fiind active circa un milion de firme, doar aproximativ 700.000 au depus anul trecut bilanțul, iar numărul celor care nu-l depun a crescut an de an.

„Îți pui, evident, întrebarea ce se întâmplă cu aceste firme, ce se întâmplă dacă nu depun bilanțul. Primesc doar o amendă de 1.500 de lei. Multe dintre acestea dispar, taie câteva facturi, dau un tun și gata. România nu-și mai poate permite să meargă înainte cu acest sistem”, a fost părerea președintelui CCIR.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României pezintă ca necesară și obligatorie reforma administrativă a României.

„România nu-și mai poate permite să aibă 42 de județe și reforma administrativă trebuie făcută cât mai repede. Nu mai putem ține acest aparat administrativ, pentru că economia reală nu-l mai poate susține. Să nu mai fie 42 de județe, să nu mai fie comună sub 5.000 de locuitori. Cu toate acestea, se tot creează agenții, recent s-a lansat ideea înființării unei noi agenții unde să fie angajați 300 de funcționari. Spre ce mergem?”, a declarat Mihai Daraban, președintele CCIR.

La rândul său, Gabriel Biriş, managing partner Biriş-Goran SPARL, de asemenea co-iniţiator al Pactului pentru fiscalitate, a atras atenţia că este foarte importantă revenirea la principii.

“În 2014, Pactul pentru fiscalitate despre asta a fost. Şi l-am adus aici cu mine. Îl ţin înrămat în birou ca să îmi aducă aminte şi să mă motiveze că lucrurile pot fi făcute bine. La vremea respectivă, pactul a avut o susţinere extrem de largă. Academia Română a fost, alături de Camera de Comerţ şi Industrie, gazda iniţială. Dar pactul a pus alături organizaţii puternice ale mediului de business: Concordia, asociaţii ale oamenilor de afaceri români, RBL, AOAR, împreună cu Consiliul Investitorilor Străini, şi cu susţinerea instituţională din partea Consiliului Fiscal şi a Consiliului Concurenţei, că până la urmă aşezarea justă a sarcinii fiscale este şi despre crearea unui mediu concurenţial sănătos, de dezvoltare. O să vă citesc ca să ne aducem aminte şi poate să ne întrebăm, uitându-ne la ce s-a întâmplat de atunci încoace. Au trecut aproape 8 ani. Despre ce vorbeam noi în acest pact? Să încurajăm şi să participăm cu bună credinţă la consultările pe marginea redactării legislaţiei fiscale. Câte cazuri am avut de atunci când la consultări unii din zona de business s-au dus să obţină privilegii? Şi le-au obţinut. Le-au obţinut şi practic ne-am spulberat, că toată lumea vorbeşte acum de swaitzer-ul care este legislaţia fiscală. Ne-am spulberat baza fiscală. Cum? Prin lupta pentru privilegii”, a arătat Biriş.

Proiectul “Pactul Pentru Fiscalitate”, pornit iniţial în decembrie 2014, urmează să fie relansat, în acord cu actualitatea anului 2022, dorindu-se o platformă de dialog fără un precedent în societatea românească.