Cel mai scump porumbel voiajor din istorie valorează mai mult decât greutatea sa în aur

New Kim este, începând de ieri, cel mai scump porumbel voiajor din istorie, după ce un chinez, mare fan al curselor de porumbei, a pus la bătaie un preț record de 1,6 milioane de euro pentru porumbelul belgian de rasă, semnal de revenire a interesului pentru o ramură sportivă de nișă, aflată în ultimii ani în declin, potrivit Associated Press.

La sfârșitul unei licitații care s-a derulat în ultimele două săptămâni, doi participanți chinezi care operau sub pseudonimele Super Duper și Hitman au crescut prețul cu 280.000 de euro, ducând miza la suma record de 1,6 milioane de euro.

Super Duper a obținut porumbelul. În spatele pseudonimului, oameni apropiați licitațiilor de porumbei susțin că ar același industriaș chinez bogat care deținea și recordul anterior, pentru porumbelul Armando, cumpărat anul trecut pentru mai bine de 1,2 milioane de euro. Aceștia spun că interesul său ar fi în reproducerea celor două păsări scumpe, New Kim fiind femelă.

Comentatorii spun că noua licitație reprezintă încă o dovadă că un hobby vechi din vest-european, care era practica, îndeobște, de bărbați din clasa muncitoare, are acum valențe noi, elitiste și la nivel global. Crescătorii de top, care se bazează pe experiența multor generații ale familiilor lor, dedicate acestei pasiuni, își pot vinde acum păsările la prețuri de neimaginat acum doar un deceniu, iar China este, în cele mai multe cazuri, noua casă a păsărilor.

Cu ocazia recentei licitații, crescătorul Gaston Van de Wouwer s-a retras la 76 de ani, iar fiul său a declarat că este prea ocupat cu alte afaceri pentru a continua în domeniul în care tatăl său a făcut istorie, creșterea porumbeilor. Prin urmare, toate cele 445 de păsări au fost scoase la licitație, iar suma totală de vânzare a depășit deja 6 milioane de euro. Cea de-a doua parte a licitației se încheie luni, dar recordul stabilit de New Kim nu pare să fie în pericol.

Belgia, patria crescătorilor de porumbei voiajori

Belgienii s-au remarcat de multă vreme ca fiind cei mai buni crescători de porumbei, atât datorită experienței lor de generații, cât și densității unei rețele de ferme specializate, grație căreia mulți crescători pot organiza curse frecvente, într-un areal relativ limitat. Afacerea cu porumbei nu este una care să aducă profituri pe termen scurt, întrucât pentru a deveni expert în reproducerea genetică a păsărilor și îmbunătățirea caracteristicilor acestora, potrivite cu calitățile necesare pentru curse, durează ani, dacă nu chiar decenii. Păsările pot trăi până la 15 ani.

”Toată lumea este interesată de porumbeii noștri”, a declarat Pascal Bodengien, șeful federației belgiene de columbofili.

Cu doar un deceniu în urmă, prețul record pentru un porumbel ajungea abia la a zecea parte din prețul plătit acum pentru New Kim. Ca în multe alte cazuri, și aici globalizarea a făcut diferența.

Odată cu creșterea succesului chinezilor în afaceri la nivel global, a apărut și consumul ostentativ al unei noi generații de îmbogățiți și pasiunile lor excentrice, iar cursele de porumbei se potrivesc bine noului peisaj.

În China se organizează tot mai multe curse de porumbei prezintă deseori curse în care porumbeii crescuți în aceeași crescătorie sunt eliberați la multe sute de kilometri distanță, pentru ca sentimentul lor neasemuit de orientare să îi ajute să găsească drumul înapoi, cât mai repede. Premiile la aceste întreceri pot ajunge la zeci de milioane de euro.

Totuși, pentru creșterea și reproducerea porumbeilor voiajori nici o altă parte din lume nu rivalizează cu Belgia. Aici, cu puțin mai mult de o generație în urmă, știrile de la posturile naționale de radio cuprindeau o rubrică specială privind cursele organizate în țară, locurile în care au fost eliberați porumbei, chiar și în locuri aflate la sute de kilometri distanță, în Franța sau Spania, precum și despre condițiile meteo pe care păsările le-ar avea de înfruntat în drumul spre casă..

După Al Doilea Război Mondial, Belgia avea peste 250.000 de membri în federația columbofililor. Acum mai sunt doar circa 18.000, spune Bodengien.

Creșterea porumbeilor necesită o atenție constantă, în fiecare zi a anului, iar migala cu care trebuie crescute păsările i-au îndepărtat de această pasiune pe mulți belgieni, iar sportul lor a intrat într-un declin.

”Pentru a fi cel mai bun, asta trebuie să fie munca de o viață. Pentru unii, poate părea plictisitor. Zi de zi, că e iarnă, că e vară, permanent doar cu porumbeii aceia…?”, mai spune Bodengien.

Știrea că un porumbel se poate vinde cu 1,6 milioane de euro i-ar putea determina pe mulți să își recalibreze interesele și să se apuce de acest sport.

Bodengien rămâne însă precaut și le cere acestora răbdare: ”Oricine se gândește să se apuce de sportul ăsta ca să se îmbogățească ar fi bine să se gândească din nou și să se încerce cu altul”, a spus el.