Cinci provocări-cheie pentru economia rusă în 2025. Inflația, una dintre principalele probleme

Economia rusă a dat dovadă de rezistență în timpul celor trei ani de război din Ucraina și de sancțiuni occidentale. Cu toate acestea, pe măsură ce războiul se apropie de al patrulea an, economia se confruntă cu provocări majore, iar principalii responsabili ai politicii economice nu sunt de acord cu privire la modul de abordare a acestora, potrivit Reuters.

Economiștii descriu perspectivele pentru 2025 drept o „furtună ideală”, cu mai mulți factori negativi în joc simultan.

„După mai mulți ani de dinamică foarte puternică, economia ar putea dezamăgi în 2025”,

a declarat Dmitry Polevoy de la Astra asset managers.

Problemele economice se adaugă la argumentele președintelui rus Vladimir Putin pentru discuțiile cu președintele american Donald Trump privind încetarea războiului din Ucraina. Trump a declarat pe 21 ianuarie că Putin „distruge Rusia” și a subliniat inflația ridicată.

„Rusia este interesată să ajungă la o rezolvare diplomatică a conflictului din Ucraina, bazată pe considerente economice”,

a declarat fostul viceguvernator al băncii centrale Oleg Vyugin.

INFLAȚIE

Inflația anuală din Rusia a ajuns la 9,5% în 2024, determinată de cheltuielile militare și de securitate națională ridicate, care vor reprezenta 41% din totalul cheltuielilor bugetului de stat în 2025, de subvențiile de stat pentru împrumuturi și de creșterea în spirală a salariilor pe fondul penuriei de forță de muncă.
În ultimii 15 ani, inflația a fost mai mare doar în 2022, primul an al invaziei Rusiei, și în timpul crizei economice din 2014-2015 care a urmat anexării Crimeei.

Inflația ocupă primul loc pe lista problemelor economice în sondajele de opinie, prețurile alimentelor de bază precum untul, ouăle și legumele înregistrând anul trecut o creștere cu două cifre.

Ea afectează veniturile celor mai vulnerabile grupuri, pensiile reale scăzând cu 0,7 % din ianuarie până în noiembrie 2024.

Banca centrală combate inflația prin creșterea ratelor dobânzilor.

Președintele Putin a declarat că rata dobânzii nu ar trebui să fie singura metodă de combatere a inflației și a solicitat guvernului să asigure o ofertă stabilă de bunuri și servicii pentru a limita creșterea prețurilor.

RATE RIDICATE ALE DOBÂNZII

Banca centrală rusă a majorat ratele dobânzilor la 21% în octombrie, cel mai ridicat nivel din primii ani de guvernare ai lui Putin, când Rusia se confrunta cu haosul care a urmat prăbușirii URSS.

Criticii susțin că ratele ridicate afectează sectoarele civile ale economiei, în timp ce sectorul apărării, puternic subvenționat, rămâne imun. Lideri de afaceri proeminenți afirmă că, având în vedere costul actual al capitalului de aproximativ 30% și marjele de rentabilitate de cel mult 20% în majoritatea sectoarelor, investițiile s-au oprit.

Ratele ridicate cresc riscurile de faliment al întreprinderilor, în special în sectoarele vulnerabile, cum ar fi cel imobiliar, care a fost afectat de măsurile de încetinire a creditării, inclusiv de stoparea subvențiilor de stat pentru creditele imobiliare.

ÎNCETINIREA CREȘTERII ECONOMICE

Guvernul estimează că ratele de creștere economică vor încetini la 2,5% în 2025, de la aproximativ 4% în 2024, ca urmare a măsurilor de răcire a economiei supraîncălzite, în timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere de 1,4% în acest an.

Grupul de reflecție economică pro-guvernamentală TsMAKP a estimat că multe sectoare industriale din afara apărării stagnează din 2023, ridicând perspectivele de stagflație, o combinație de inflație ridicată și stagnare economică.

Situația este exacerbată de penuria acută de forță de muncă, care a apărut ca urmare a faptului că sute de mii de bărbați ruși s-au înrolat în armată sau au fugit din țară, devenind un blocaj major pentru creșterea economică.

Economiștii avertizează că injectarea continuă de bani în sectoarele legate de apărare la ratele actuale creează dezechilibre în economie și s-ar putea încheia cu recesiune și falimente.

DEFICITUL BUGETAR

Deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 1,7% din PIB în 2024, în timp ce Fondul național de avere al țării, principala sursă de finanțare a deficitului, a fost epuizat cu două treimi în timpul celor trei ani de război.

Guvernul a majorat impozitele pentru a reduce deficitul la 0,5% din PIB în 2025, dar veniturile sale ar putea scădea și din cauza ultimelor sancțiuni energetice ale SUA, care au vizat sectorul de petrol și gaze al Rusiei.

Unii economiști consideră că guvernul nu va avea de ales decât să majoreze în continuare impozitele dacă cheltuielile militare rămân la același nivel.

VOLATILITATEA RUBLEI

La 2 ianuarie, rubla a scăzut la cel mai scăzut nivel din martie 2022, după luni de volatilitate legate de impactul sancțiunilor occidentale, care au împiedicat tranzacțiile internaționale ale Rusiei și au perturbat intrările de valută.

Deși o rublă mai slabă ajută guvernul să reducă deficitul bugetar, aceasta ar trebui să alimenteze și mai mult inflația pe termen mediu, crescând costul bunurilor importate.

Piața valutară din Rusia a fost transformată de sancțiuni, yuanul chinez devenind cea mai tranzacționată monedă străină, în timp ce comerțul cu dolari și euro s-a mutat pe piața opacă extrabursieră.