Constantin Rudnițchi: Ce economie vor avea de administrat câștigătorii alegerilor

Noua guvernare este departe de a prelua o economie la cheie. Anul acesta, deficitul bugetar va ajunge foarte aproape de 100 miliarde lei, adică aproximativ 9% din PIB. Acest nivel record va însemna că, în următorii ani, obligatoriu, va fi nevoie de o scădere a deficitului.

Conform estimărilor, deficitul bugetar va scădea la 7,2% din PIB, anul viitor, și la 5,5% din PIB, în 2022. Acestea sunt prognozele, dar rămâne de văzut cum se va construi bugetul pe anul viitor, pentru că aceasta va fi prima dovadă a încercării de a echilibra situația bugetară. Măsurile de reducere a deficitului bugetar vor fi cu atât mai necesare pentru a păstra sub control datoria publică, un indicator care tinde să se apropie destul de rapid de zona de alarmă cuprinsă între 50% și 60% din PIB.

Echilibrul bugetar va fi cu atât mai dificil de menținut cu cât presiunile pentru creșterea salariilor în sectorul public și a pensiilor vor continua. Sunt de așteptat și soluții pentru rezolvarea problemelor financiare cu care se confruntă tot mai des administrațiile locale.

De asemenea, cheltuielile statului cu programele de relansare a economiei vor exista în continuare, pentru că este clar că și anul viitor vor fi sectoare economice și salariați care vor avea nevoie de suport financiar din bani publici. Companiile care au apelat la facilități, în acest an, așteaptă să vadă dacă măsurile de amânare la plată a unor taxe și impozite și a ratelor bancare se vor prelungi și anul viitor.

Economia va scădea anul acesta între 4% și 6%, în funcție de instituția care realizează prognoza. Vestea bună este că anul viitor va avea loc o revenire la creștere economică, aproximativ 4%, arată prognozele, dar nivelul creșterii va depinde și de cererea externă, adică de principalele piețe de desfacere europene pentru exportatorii români.

În condițiile unor indicatori bugetari rigizi (cheltuielile vor trebui ținute sub control, iar creșterea veniturilor este un obiectiv vechi, dar niciodată atins), devine esențial ca România să poată absorbi fondurile europene care îi sunt alocate prin programul de redresare și reziliență și prin bugetul multianual. Aceasta va fi, de altfel, proba de foc a următorilor patru ani pentru administrația centrală și locală.

Cheltuielile cu pensiile și salariile reprezintă în acest moment aproximativ 90% din veniturile fiscale. Anul viitor, nevoia de finanțare a statului, în contul deficitului și a datoriilor care ajung la scadență, va fi de aproximativ 10% din PIB, adică 100 miliarde lei. Banii vor fi împrumutați de pe piața internă (chiar dacă băncile au deja o expunere semnificativă pe datoria publică) și de pe piața internațională. De asemenea, vor fi esențiale împrumuturile acordate de Uniunea Europeană, care vor susține măsuri de sprijin pentru angajați și companii.

Cele mai mari amenințări ale anului viitor sunt, pe de o parte, riscul ca agențiile de rating să retrogradeze România în categoria junk, și, pe de altă parte, pericolul ca deciziile economice să transmită neîncredere în rândul investitorilor de pe piețele financiare astfel încât dobânzile să crească.

Deficitele de cont curent și de balanță comercială vor continua să pună presiune asupra echilibrului cursului de schimb leu-euro. Rata șomajului este la cote reduse, în comparație cu media europeană, iar inflația se va păstra la un nivel rezonabil.

Este greu de crezut că investițiile străine directe vor excela, dar este de așteptat ca investițiile publice să își crească ritmul. Mai ales că inaugurările de bucăți de autostrăzi din campania electorală nu au convins. Mult mai dătătoare de speranțe pot fi, eventual, contractele semnate în ultimul an pentru dezvoltarea infrastructurii.

Provocările din România reală sunt găsirea unor soluții de modernizare a sistemului de sănătate (construcția unor spitale regionale este doar o parte a problemei), rezolvarea controverselor legate de funcționarea sistemului de învățământ în perioada pandemiei, online sau offline, dar și eterna temă a dezvoltării infrastructurii, capitol la care vor trebui să apară și rezultate. În ciuda dificultăților din economie ar trebui ca viitoarea administrație să nu irosească următorii patru ani din punctul de vedere al modernizării României.