Constantin Rudniţchi: Consumați, orice, dar consumați!

Concret, la sfârșitul săptămânii trecute, Institutul de Statistică a prezentat datele privind comerțul cu amănuntul, ceea ce în limbaj comun se traduce prin nivelul consumului. Cifrele de creștere din luna martie sunt solide și, dincolo de influența inflației, arată o creștere în continuare a consumului în România.

Unii producătorii, din dorința de a-și menține vânzările, au redus cantitatea produselor și au păstrat prețul. Dar, pe ansamblu, consumul nu a scăzut. Cifrele statistice ale lunii martie a.c. arată astfel: o creștere cu 18% față de luna februarie 2023, o creștere cu 7,3% față de martie 2022 și o creștere cu 5,2%, în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Să adăugăm și că rata inflației în primele trei luni ale acestui an a fost de 2,3%, deci mai redusă decât creșterea consumului.

Ce ne spun datele statistice? Că în pofida creșterii prețurilor, consumatorii români au continuat să cumpere. Desigur, ritmul de creștere al consumului nu a fost cel din timpul boom-ului economic, atunci când dinamica era scrisă cu două cifre, dar, ritmul este în continuare solid.

Economia românească este, după cum se știe, dependentă de consum. Au fost ani în care investițiile au contribuit negativ la creșterea produsului intern brut, dar consumul nu a înșelat niciodată așteptările. A plusat la creșterea economică și a susținut apetitul consumatorilor români, din păcate, din ce în ce mai mult cu produse din import.

Numai că datele statistice creează o confuzie. Și anume, dacă nivelul consumului continuă să crească atât de solid, de ce sunt atât de multe tensiuni în societate și în economie? De ce angajații din sectorul bugetar fac presiuni pentru creșterea salariilor? De ce pe lanțul comercial de la producători la comercianți există atât de multe nemulțumiri? De ce încasările bugetului nu sunt suficiente pentru a echilibra bugetul de stat? Sunt întrebări pentru care există, evident, diferite răspunsuri, dar cel mai important este că ritmul dinamicii consumului ar trebui să ajute pe toată lumea.

Când consumul crește cu un ritm atât de ridicat toată lumea ar trebui să fie mulțumită. Consumatorii pentru că au bani, comercianții și producătorii pentru că își văd vândute produsele, iar bugetul de stat pentru că încasează taxe și impozite în valoare mai mare.

Nimic din toate acestea nu se întâmplă. Angajații vor salarii mai mari invocând creșterea prețurilor produselor pe care le cumpără din abundență, iar la capitolul TVA bugetul a încasat în primele trei luni cu 9% mai mult decât anul trecut, mai puțin decât rata inflației.

Nu este vorba despre a pune în discuție corectitudinea datelor statistice. Nu se pot contesta și nu aceasta este intenția acestui comentariu. Vorbim despre o anomalie a economiei românești. O economie dependentă de consum, în care gospodăriile își ajustează cu greu cheltuielile și în care bugetul de stat rămâne mai mult un instrument politic decât unul de politică economică. Este vorba despre o tradiție a economiei românești în care se cer salarii mai mari, unde se așteaptă o restructurare a companiilor partenere de afaceri fără ca proprietarii să se uite în propria „grădină” și cu decidenți politici care se dovedesc incapabili să reformeze o administrație devenită supradimensionată.

Consumul este iluzia în care trăiește economia românească acoperind o bună parte din lipsa de performanță a companiilor și din absența schimbărilor din administrație. Dacă motorul consumului s-ar gripa, economia ar avea mari probleme, iar până se se instaleze criza nu ar mai fi decât un singur pas.