Închide

Cum ați dormit în pandemie? Cercetătorii au găsit răspunsul: mai mult, dar mai prost

Avatar
baby, newborn, bed

Fotografie de amyelizabethquinn pe Pixabay

La un an de la debutul pandemiei, oamenii de știință din ineditul domeniu al somnologiei încep să înțeleagă cum ni s-a schimbat somnul în noile condiții de viață și care pot fi implicațiile acestor schimbări pentru starea noastră de bine.

Pe măsură ce pandemia a luat avânt, iar statele au luat măsuri dintre cele mai stricte pentru a opri răspândirea infecțiilor, mulți oameni au observat că modelele lor de somn s-au schimbat.

Pe rețelele de socializare, vedetele au început să înregistreze și să posteze sfaturi despe cum să dormim mai bine sau să citească pentru urmăritorii lor povești pentru ”somn ușor”, în timp ce pe Twitter #cantsleep a devenit un trend-vedetă.

Două studii recente, rezumate de The Conversation, au urmărit tiparele de somn ale unor voluntari din Europa și America de Sud în primele luni de carantină. Rezultatele au fost asemănătoare și consecvente cu observațiile empirice ale oamenilor: 1. dormim mai mult decât înainte și 2. periodicitatea și ritmurile somnului s-au schimbat.

Ambele studii au descoperit că restricțiile au redus așa-numitul ”jetlag social” – adică diferența dintre orele de culcare din timpul săptămânii și cele din weekend. În mod normal, majoritatea oamenilor se culcă mai devreme și se trezesc mai devreme în timpul săptămânii decât în weekend. Totuși, în perioadele de lockdown, noile ritmuri fac ca zilele de peste săptămână să semene tot mai mult cu cele de weekend.

”Mai mult” nu înseamnă ”mai bine”

Un somn bun nu presupune doar cantitate, ci și calitate.

Calitatea somnului ia în considerare mai multe criterii, precum

  • cât durează să adormi,
  • de câte ori sau cât de ușor te trezești în timpul nopții,
  • cât de greu este să adormi din nou și
  • cât de relaxat te simți dimineața, la trezire.

Constatarea surprinzătoare din noile studii privind somnul din timpul pandemiei este că, deși timpul alocat somnului este mai mult, calitatea somnului este mai proastă.

Un sondaj recent realizat în Marea Britanie de către King’s College din Londra susține aceste concluzii. Jumătate din populația Marii Britanii au declarat că somnul lor este mai deranjat în timpul lockdown-ului decât înainte, iar trei din zece britanici au spus că, deși dorm mai mult, se simt mai puțin odihniți.

Nu este vorba doar despre senzația de oboseală, există multe consecințe posibile ale scăderii calității somnului.

De pildă, somnul de bună calitate este crucial pentru ca sistemul imunitar al organismului să lupte împotriva bolilor infecțioase.

Într-un studiu de referință din 2009, cercetătorii au monitorizat timp de două săptămâni somnul a 153 de voluntari, apoi i-au expus la un virus care cauzează o răceală comună. Participanții care au avut un somn de calitate slabă în timpul celor două săptămâni au fost de șase ori mai predispuși să dezvolte acea răceală.

Legătura dintre calitatea somnului și sănătate a fost consolidată de un studiu la scară largă, în care 30.000 de voluntari au furnizat date despre sănătatea lor fizică și mentală, precum și despre pattern-urile lor de somn, pe parcursul a patru ani. Rezultatele au arătat că îmbunătățirea calității somnului de-a lungul celor patru ani a fost puternic asociată cu o mai bună sănătate și stare de bine.

De ce este important să dormi (mai) bine?

Un somn de bună calitate nu numai că te ajută să rămâi sănătos, dar îți ajută și mintea să rămână în priză, sprintenă și pe fază.

Într-un studiu din 2019, publicat de revista Nature, studenților de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) li s-a dat să poarte o brățară Fitbit pentru un anumit interval de timp. Fitbit a înregistrat tiparele de somn ale subiecților, iar cercetătorii le-au urmărit performanțele academice. Cei care au dormit mai mult timp și au dormit un somn de o calitate mai bună în cursul lunii de dinaintea perioadei de sesiune – nu doar în noaptea dinaintea examenului – au obținut note mai bune decât ceilalți studenți.

O explicație pentru legătura dintre calitatea somnului și succesul elevilor și studenților ar putea fi aceea că, în timp ce somnul consolidează amintirile formate în timpul zilei, un somn de calitate slabă ar putea pune în pericol acest tip de memorie.

Un studiu din 2012 a demonstrat acest lucru printr-un experiment în care subiecților li se dădea să memoreze o anumită secvență de butoane pe care să le apese, o dată înainte de somnul de noapte, a doua oară dimineața, la trezire. Performanțele de memorare a secvențelor respective pentru cei care au dormit bine s-au îmbunătățit peste noapte cu 15%, în timp ce subiecții care au dormit prost s-au îmbunătățit cu doar 1%.

Concluzia a fost că somnul nu este atât de benefic pentru procesele de învățare atunci când calitatea lui este slabă.

De la afecțiunea în creștere pentru cățeluși și motani, la cumpărăturile făcute online, noaptea târziu, comportamentul impulsiv a fost un semn distinctiv al vieții oamenilor pe timpul lockdown-ului din pandemie.

O parte din acesta se datorează plictiselii, însă și somnul joacă un rol al lui.

Un studiu din 2013 a investigat procesele de luare a deciziilor la adolescenți, o grupă de vârstă cunoscută pentru comportamentul lor impulsiv. Adolescenții cu o calitate slabă a somnului au avut abilități de luare a deciziilor mai slabe și au luat decizii mai riscante într-un joc de noroc, comparativ cu omologii lor cu un somn de bună calitate.

Dar cum să fac să dorm (mai) bine?

Există strategii eficiente pentru îmbunătățirea calității somnului. Un grup de oameni de știință din domeniul somnologiei și neurologiei au publicat o listă de recomandări.

Printre acestea se numără:

  • menținerea unui program regulat de somn,
  • evitarea folosirii patului pentru alte activități decât somnul (inclusiv meeting-urile pe Zoom, dar aici se poate interveni cu excepții:)),
  • evitarea dispozitivelor electronice înainte de culcare,
  • efectuarea de exerciții fizice regulate și
  • expunerea la cât mai multă lumină diurnă naturală, în special dimineața.

Înainte de pandemie, doar 44% dintre adulții din Marea Britanie erau mulțumiți de somnul. Pentru unii, lockdown-ul părea să însemne și o anumită garanție a unui timp suplimentar care putea fi dedicat somnului, pentru că se câștigau câteva ore bune zilnic care altfel erau petrecute pe drumul spre și dinspre locul de muncă, dar și alte ore pierdute în alte circumstanțe.

În timp ce ”visul” unui somn mai lung s-a împlinit pentru unii, poate că nu a fost de fiecare dată tipul de somn la care se așteptau.

Însă concluzia poate fi una singură: investiția în calitatea somnului este importantă, pentru că, la sfârșitul nopții, te-ai putea trezi mai deștept și mai sănătos.

scroll to top