După 20 de ani | Cum a renăscut din cenușă industria vinului din Moldova, după embargoul rușilor?
Pe 27 martie 2006, Rusia impunea primul embargou pentru vinurile din Republica Moldova, invocând pretinse motive legate de calitatea acestora.
Decizia a avut efecte devastatoare pentru că, la acea vreme, Rusia era principala piață de desfacere. Sectorul vitivinicol de peste Prut s-a transformat, peste noapte, dintr-un pilon dominant al exporturilor într-un sector vulnerabil, cu pierderi economice masive și falimente în lanț.
Transformând criza în oportunitate, vinificatorii moldoveni au reușit imposibilul: s-au reorientat rapid spre piața Uniunii Europene – și nu numai, iar astăzi reprezintă un model de succes demn de a fi dat peste tot drept exemplu.
Închiderea principalei piețe a fost momentul de cotitură care a forțat industria să se modernizeze și să diversifice piețele. Astăzi, vinul moldovenesc e prezent în întreaga lume, iar unii producători spun că fără acea criză nu ar fi ajuns aici.
Este și cazul vinificatorului din Cricova, Ion Luca, primul președinte al Asociației Micilor Producători de Vin din R. Moldova și erou al unui reportaj realizat de postul public de televiziune Moldova 1.
Acum două decenii, când Rusia impunea primul embargou, Ion Luca își făcea studiile în Germania. Închiderea pieței ruse a fost însă o grea lovitură pentru familia sa, el fiind vinificator în a patra generație.
”Primul embargou a lovit extrem de puternic sectorul vitivinicol. Atunci, cu peste 250 de mii de angajați în sector și în industriile conexe, a fost lovită o parte semnificativă a populației”,
a spus vinificatorul Ion Luca, pentru Moldova 1.
”Cadoul” rusesc de milioane de dolari
Închiderea principalei piețe de desfacere nu a fost singura lovitură dureroasă.
”Nu au fost plătite vinurile care au fost livrate în Rusia și vorbim de peste 300 de milioane de dolari, de producție care a fost livrată și niciodată n-a fost plătită. Asta este o lovitură enormă pentru vinificatori. Din această cauză, mulți au falimentat. Cu alte cuvinte, ne-au furat”,
spune Ion Luca.
Deși rămâne o pată neagră în istorie, embargoul a fost cel care a revoluționat sectorul vitivinicol, creând teren fertil nu doar pentru diversificarea piețelor, ci și pentru modificarea legislației, apariția micilor producători, inexistenți acum două decenii, și declararea vinului ca fiind produs agroalimentar.
”După 20 de ani care au trecut de la embargou, noi spunem, cu jumătate de voce, că poate că acesta era cel mai bun lucru care trebuia să ni se întâmple, pentru că embargoul din 2006 a schimbat strategic tot. Noi eram dependenți de o singură piață, asta e o mare greșeală. De aceea, noi aveam nevoie de acest șut. Dar cel mai important lucru care ne-a învățat 2006 este că trebuie să facem calitate”,
susține vinificatorul.
Pentru vinificatorul Ion Luca, embargoul impus de Rusia nu a reprezentat doar o lovitură, ci și un punct de cotitură, determinându-l să-și regândească din temelii o afacere aflată atunci la început de drum.
Astăzi, vinurile sale sunt prezente pe piețe din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Coreea de Sud, ajungând în total în 16 țări, cu un volum anual de export de aproximativ 45 de mii de sticle.
”La momentul actual, procesăm struguri de pe o suprafață de 10-10.5 hectare. Producem circa 60-70 de mii de sticle de vin în fiecare an. Exportul este principala noastră activitate. Aproximativ 70% din vinuri pleacă la export. Astăzi, procesăm cam zece soiuri de struguri, iar focusul este pe soiurile noastre autohtone”,
a spus vinificatorul.
”Nostalgie după lucrul cu rușii nu este”
Un alt exemplu de succes este podgoria din Ștefan Vodă, cea mai veche din țară, cu aproape două mii de hectare de plantații și export în peste 30 de țări.
Dacă în urmă cu 20 de ani vinăria locală își exporta peste 80% din producție pe piața rusă, astăzi vinurile sale ajung în Asia și în țările Uniunii Europene. Între timp, cifra de afaceri a companiei s-a triplat, atingând 100 de milioane de euro.
Vinificatorul Victor Bostan spune că embargoul a fost o lovitură puternică, dar în același timp un imbold să caute noi piețe.
”O tornadă care mai nu a șters de pe harta lumii Republica Moldova ca țară producătoare de vin până în 2006. Efectul embargoului a fost enorm pentru viticultorii și vinificatorii din R. Moldova. Cred că toți au pierdut într-o zi, la nivelul cifrelor, 250-300 de milioane de euro pierderi directe”,
spune Victor Bostan.
În timp ce mulți au părăsit domeniul vitivinicol sau și-au pierdut afacerile, Victor Bostan a ales să-și consolideze compania.
”Înainte de embargou compania era capitalizată la nivel de 50-60 de milioane, dar după embargou nimeni nu voia să dea niciun leu pe această companie, evident că este o rană mare pe care am trecut-o. Am reușit să stabilizăm lucrurile, am reușit să facem o companie de dimensiunea de 200 de milioane de euro”,
subliniază antreprenorul.
Compania s-a extins rapid pe piețele din România, Polonia, Cehia și Țările Baltice, iar astăzi aproximativ 70-75% din exporturi merg către statele Uniunii Europene.
”Nostalgie după lucrul cu rușii nu este, rana e prea mare, dar evident că exporturile în țările europene sunt mai riguroase, cerințele pieței sunt mai înalte”,
spune Victor Bostan.
Lovitura embargoului a fost resimțită și de angajații vinăriei, care timp de patru luni au lucrat fără salarii.
”Au început mulți să plece peste hotare, mulți ilegal chiar dintre rudele mele, mergeau prin spini. Chiar dacă nu aveam bani, părinții erau pensionari și cât de cât pensionarii primeau bani și îmi dădeau părinții să achit lumina, apa”,
își amintește Angela Dragan, una dintre angajatele vinăriei.
Potrivit Camerei de Comerț și Industrie (CCI), înainte de embargou, exporturile de vin moldovenesc către CSI ajungeau la 260 de milioane de dolari, cu peste 100 de companii active. Astăzi, vinurile noastre ajung în peste 60 de țări, România rămânând principalul partener comercial.
”Stoparea exportului a fost o lovitură foarte puternică pentru ramura economiei naționale. Aceasta a fost o lovitură care s-a repetat ulterior, în 2014, atunci când a fost semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, prin introducerea anumitor taxe vamale suplimentare la exportul în Federația Rusă”,
menționează Sergiu Harea, președintele CCI.
”Vinul a devenit ambasadorul Republicii Moldova”
Embargoul din 2006, ridicat peste un an și jumătate, a fost urmat de cel din 2013, ca răspuns la intenția Republicii Moldova de a semna Acordul de Asociere, implicit cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. A fost mai puțin dureros, pentru că industria se reforma, iar procesul de diversificare a piețelor prindea contur.
”Astăzi, vreau să spun cu mândrie că noi, totuși, am reușit. În prezent, nici 5% nu se exportă în Federația Rusă. Noi am putut să nimerim pe piețele țărilor Uniunii Europene numai datorită ridicării calității vinurilor, care au fost recunoscute prin rezultatele obținute la numeroase concursuri internaționale.
Și, astăzi, cu mândrie, zicem că vinul a devenit ambasadorul Republicii Moldova”,
a menționat experta în vinificație, Elizaveta Breahnă.
Vinurile moldovenești ajung astăzi în aproximativ 95 de țări ale lumii. Peste 60% din exporturi sunt spre piața europeană.
Sectorul vitivinicol reprezintă un domeniu strategic al economiei naționale, contribuind cu circa 2% la PIB-ul R. Moldova și asigurând locuri de muncă pentru circa 150 de mii de persoane.









