Parisul și Berlinul sunt în conflict în privința ajutorului militar acordat Ucrainei. Dar pot cele două puteri europene să se unească în spatele Kievului? În cadrul unei conferințe despre Ucraina la Paris, la sfârșitul lunii februarie 2024, președintele francez Emmanuel Macron nu a exclus să trimit[ soldați pe teren în Ucraina. Anunțul nu a picat bine dincolo de Rin. Câteva ore mai târziu, Olaf Scholz, din Germania, a răspuns: “Europa și NATO nu vor trimite niciun soldat în Ucraina”, potrivit Euronews.
Declarația lui Macron a fost “o linie roșie pentru Germania”, care se teme să nu fie trecută drept “belicoasă” în ochii lui Vladimir Putin, potrivit Dr. Carolyn Moser, director al unui grup de cercetare la Institutul Max Planck de Drept Internațional din Heidelberg și titular al Catedrei Alfred Grosser de la Sciences Po.
În cadrul aceleiași conferințe, liderul francez nu a ratat ocazia de a aminti că “mulți, în jurul acestei mese, se gândeau doar să trimită saci de dormit și căști” în Ucraina.
Era o ironie la adresa Berlinului, care a anunțat la sfârșitul lunii ianuarie 2022 că va trimite 5.000 de căști de protecție Kievului – dar nu și arme. O lună mai târziu, tancurile rusești au trecut granița.
Situația s-a schimbat mult de atunci.
După Statele Unite, Germania este în prezent al doilea cel mai mare contributor la ajutorul acordat Ucrainei.
Potrivit Institutului Kiel, Germania s-a angajat să furnizeze 17 miliarde de euro în ajutor pentru Kiev, în timp ce Franța a promis doar 1,8 miliarde de euro.
“Franța a fost mai puțin ezitantă în a livra arme grele, dar a făcut-o mult mai puțin public. Și până acum, ezită să spună exact ce a livrat și în ce măsură. O justifică prin faptul că ar putea dezvălui apoi secrete de apărare”, a declarat expertul Moser.
Lipsa de comunicare este, de asemenea, o sursă de tensiune între Berlin și Paris.
Confruntat cu invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Scholz a anunțat la sfârșitul lunii februarie 2022 un pachet de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei germane.
Franța regretă că nu a fost informată în prealabil.
Un alt ghimpe în relația franco-germană este inițiativa “Scutul aerian european”.
Inițiat de Germania, acest proiect, care include 21 de țări NATO, dar nu și Franța, este format din sisteme germane (IRIS-T), americane (PATRIOT) și israeliene (Arrow-3).
Aceste disonanțe existau deja înainte de asaltul Moscovei asupra Ucrainei. În 2017, Macron a ținut un discurs la Sorbona, cerând o revizuire a apărării europene.
Viziunile franceză și germană asupra apărării europene diferă fundamental într-un singur punct: rolul NATO. “În timp ce Franța aspiră la o anumită autonomie, Germania preferă o abordare transatlantică”, explică Moser.
Serie de dezacorduri
Apărarea este doar o parte dintr-o serie de dezacorduri de lungă durată între Paris și Berlin.
Energia a reprezentat dintotdeauna o diviziune majoră între cele două. În timp ce Franța depinde de energia nucleară – care îi furnizează aproximativ 70% din electricitate – Germania și-a închis ultima centrală nucleară în 2023.
Războiul din Ucraina readuce acum problema energiei pe tapet, deoarece Germania, un consumator important de gaz rusesc, trebuie să caute aprovizionare în altă parte.
Un alt ghimpe în relațiile franco-germane este acordul de liber schimb dintre UE și Mercosur, blocul comercial sud-american.
“Pentru Germania, liberul schimb este esențial, deoarece economia sa este foarte dependentă de exporturi… Rata de deschidere a economiei germane este de 87%. Este considerabilă. Franța este de doar 60%”, a declarat Jacques-Pierre Gougeon, director de cercetare la Institutul pentru Relații Internaționale și Strategice (IRIS).
În timp ce Berlinul face presiuni pentru acest acord de liber schimb, Parisul consideră că “standardele sale de mediu sunt insuficiente”, explică el.
O conducere contestată?
Războiul din Ucraina a bulversat distribuția rolurilor și raporturile de putere între cele două cupluri.
“A existat un fel de împărțire tacită a rolurilor între o Franță mai lider pe probleme de apărare, pe probleme strategice, și apoi Germania pe probleme economice. Și este clar că acest echilibru este acum slăbit de ambițiile germane pe probleme de apărare”, spune Gaspard Schnitzler, director de cercetare la Institutul pentru Relații Internaționale și Strategice (IRIS).
Relațiile franco-germane au fost relegate în plan secund pentru Berlin, care este din ce în ce mai mult cu ochii în Est.
În discursul său de la Praga din august 2022, Scholz a cerut extinderea Uniunii Europene pentru a include țările din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova.
“În mod incontestabil, centrul de greutate al Europei se va deplasa spre est”, explică directorul de cercetare Schnitzler.
Cu toate acestea, experții spun că balanța de putere este departe de a fi redistribuită.
“Numai Germania și Franța reprezintă 48% din PIB-ul zonei euro, 32% din populația UE și 31% din bugetul UE. Așadar, nu ne putem lipsi de ele”, adaugă Jacques-Pierre Gougeon.
Cum să relansăm motorul franco-german?
Observatorii au sugerat mai multe căi pentru a relansa tandemul franco-german.
Pentru expertul Moser, cei doi trebuie să comunice mai bine.
Gougeon pledează pentru deschiderea relației franco-germane către alți parteneri, în special Polonia, în cadrul Triunghiului de la Weimar.
Schnitzler recomandă continuarea proiectelor existente, cum ar fi sistemul principal de luptă terestră (MGCS), și viitorul sistem aerian de luptă (SCAF).
Macron va efectua o vizită oficială de stat în Germania la sfârșitul acestei luni, unde se așteaptă ca cei doi lideri să discute, printre altele, despre prioritățile pentru următorul mandat al UE înaintea alegerilor europene programate pentru perioada 6-9 iunie.
