Europa | Cine destupă șampaniile și cine jelește, după victoria lui Joe Biden?

Alegerea lui Joe Biden ca al 46-lea președinte al Statelor Unite este un motiv de sărbătoare în multe capitale europene, dar nu toți liderii de pe bătrânul continent vor scoate șampania. Care sunt unii și care sunt ceilalți? Aflăm dintr-o analiză a lui Hans von der Burchard, pentru Politico.eu.

Pocnesc șampaniile

Angela Merkel

În conformitate cu stilul ei diplomatic obișnuit, cancelarul german a precizat că este pregătită să colaboreze cu orice președinte american ales în mod democratic.

Pe de altă parte, nu există nici cea mai mică îndoială cu privire la cât de mult îi displace Angelei Merkel stilul imprevizibil și politicile naționaliste ale lui Donald Trump.

Sentimentul este reciproc: Trump a disprețuit-o pe Merkel și, laolaltă, a disprețuit Germania de mai multe ori în timpul președinției sale. La comemorarea zilei debarcării din Normandia de anul trecut, Trump și Merkel nici măcar nu au dat mâna. Și în weekendul trecut, Trump a spus că Germania – printre alte țări – ”vrea să scape de mine”.

Merkel va prefera o administrație Biden nu doar pentru că se va înțelege mai bine cu el, personal. Germania depinde în mare măsură de o relație transatlantică puternică și funcțională, din motive economice și de securitate, iar președintele ales este de așteptat să restabilească legăturile care s-au destrămat sub Trump.

Deși Merkel intenționează să renunțe la funcția de cancelar anul viitor, iar asupra tuturor potențialilor săi succesori planează dubii cu privire la statura lor politică și măsura în care se vor pricepe și potrivi să-i succeadă, stabilitatea transatlantică restabilită o va face pe Angela Merkel să se pregătească de viața de după politică mult mai împăcată și fără preocupări suplimentare.

Obsesia lui Trump pentru excedentul comercial al Germaniei, amenințările sale tarifare împotriva producătorilor de automobile germani și retragerea SUA din organizațiile multinaționale au alarmat-o pe Merkel. Aceste probleme sunt acum toate susceptibile de a reprezenta mai puțin o problemă pentru Berlin, chiar dacă analiștii avertizează că relațiile transatlantice nu vor fi la fel de bune pe cât speră unele cancelarii europene.

Mette Fredriksen

Premierul danez are un motiv foarte special pentru a sărbători plecarea lui Trump: relațiile cu președintele SUA s-au înrăutățit într-un mod dramatic anul trecut, după ce d-na. Frederiksen a respins furioasă ideea lui Trump de a cumpăra Groenlanda, un teritoriu arctic semi-autonom, parte constitutivă a Regatului Danemarcei.

Comentariile lui Frederiksen potrivit cărora ”Groenlanda nu este de vânzare” și că dezbaterea în jurul ideii este ”absurdă” l-a enervat pe Trump: președintele a acuzat-o că nu respectă Statele Unite cu ”declarația ei urâtă și inadecvată” și și-a anulat o vizită la Copenhaga pe care o plănuise în toamna anul trecut.

Frederiksen a reușit să calmeze tensiunile în urma unei convorbiri telefonice cu liderul de la Casa Albă, smulgându-ui acestuia chiar și un compliment: a lăudat-o pentru că a fost ”foarte drăguță” cu el. Dar, cu un președinte american care nu are de gând să îi cumpere o parte din țară, cu siguranță viața premierului danez va fi mult mai ușoară.

Emmanuel Macron

Președintele francez a încercat din răsputeri să intre în grațiile lui Donald Trump, începând prin a-l invita la parada militară de Ziua Bastiliei și la o cină specială deasupra Turnului Eiffel, în 2017.

”Bromance”-ul s-a făcut țăndări în scurt timp, după ce Trump a reacționat violent împotriva lui Macron, după ce acesta și-a anunțat planurile privitoare la impozitarea unor giganți tehnologici americani precum Google sau Facebook sau după sugestia Parisului de a construi o armată europeană, pe care Casa Albă a caracterizat-o drept ”foarte jignitoare”.

Președintele francez, la rândul său, nu și-a ascuns frustrarea, încercând în zadar să-l convingă pe Trump să-și reconsidere retragerea din acordul climatic de la Paris și din acordul nuclear cu Iranul.

Un al doilea mandat al lui Trump ar fi putut servi interesele lui Macron în anumite privințe.

Ar fi putut forța UE să devină mai ”autonomă din punct de vedere strategic”, pentru a utiliza jargonul francez. S-ar fi putut dovedi, de asemenea, că Macron are dreptate când a spus că NATO este în ”moarte cerebrală”, deoarece membrii săi nu sunt sincronizați.

Totuși, în cele din urmă, președintele Biden va fi mai important pentru ambițiile globale ale lui Macron: acum poate spera la ajutorul SUA pentru a relansa acordul cu Iranul, pentru a consolida instituțiile multilaterale, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Mondială a Comerțului, și pentru a juca un rol de lider în plan internațional, inclusiv în forumurile de discuții privind schimbările climatice, conduse de ONU. Alți patru ani cu Trump ar fi făcut toate aceste lucruri aproape imposibile.

Macron are, de asemenea, multe de câștigat dintr-o posibilă destindere comercială sub Biden: la fel ca mașinile germane sau măslinele spaniole, brânza și vinul din Franța au ajuns sub Trump într-o situație critică din punctul de vedere al tarifelor vamale pentru exporturile în America. Având la orizont alegerile prezidențiale franceze din 2022, Macron are astfel șansa de a obține victorii, mai mici sau mai mari, atât pe fronturile interne, cât și pe cele internaționale.

Jalea şi suspinele

Boris Johnson

Cu discuțiile despre Brexit ajunse într-un moment critic, premierul britanic are cel mai mult de pierdut din schimbarea conducerii de la Casa Albă.

Dacă Trump a fost un promotor entuziast al Brexit-ului și i-a promis lui Johnson un acord comercial rapid, Biden s-a opus plecării Marii Britanii din UE, iar Partidul Democrat a lansat avertismente puternice că nu va exista niciun acord comercial, dacă Johnson încalcă pactul cu UE pentru Brexit, pe tema graniței cu Irlanda.

Rezultatul alegerilor ar putea avea chiar o influență asupra conduitei lui Johnson în cadrul negocierilor cu UE. Sunt voci care sugerează că premierul britanic ar fi mai puțin dispus să urmeze un scenariu no-deal, dacă la Casa Albă nu s-ar mai afla prietenul său Trump. Johnson a negat aceste zvonuri și supoziții, dar asupra unui lucru nu există îndoieli: nu va mai putea miza pe o relație specială cu președintele SUA.

În schimb, va trebui să lucreze din greu pentru a câștiga încrederea și atenția noului președinte.

”Când Biden se uită spre Europa, va vedea Parisul și Berlinul. Acestea vor fi centrul de greutate a ceea ce este cu adevărat important pentru America în Europa, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al securității. În schimb, Marea Britanie va fi văzută mai degrabă ca un deviant, mai degrabă în afara curentului principal care se manifestă în Europa”, a declarat săptămâna trecută fostul diplomat britanic Peter Ricketts.

Rivalii interni ai lui Johnson vor fi, de asemenea, gata să profite de orice ruptură cu Washington-ul. Secretarul de Externe al Partidului Laburist, Lisa Nandy, a declarat recent pentru Politico.eu că Johnson și guvernul său au ”creat tensiuni cu democrații, în mod inutil și repetat.”

Viktor Orbán

Aici a fost adevăratul ”bromance”, relația dintre premierul maghiar și Donald Trump.

Când Orbán a devenit, anul trecut, primul premier maghiar care a vizitat Casa Albă din 2005 încoace, Trump l-a lăudat extaziat, subliniind în special politicile sale controversate anti-migranți. Trump a avut, de asemenea, prea puține lucruri de spus despre acuzațiile instituțiilor UE și ale multor alte organisme internaționale, cu privire la derapajele democratice din Ungaria, considerându-l pe Orbán doar ”puțin controversat, dar este în regulă”.

Este limpede că totul se va schimba după inaugurarea lui Biden: în cadrul administrațiilor democrate, SUA au tradiția de a promova standarde democratice și de independență a presei în țările aliate, adică tocmai temele care l-au plasat pe Orbán în coliziune cu UE şi cu nenumăraţii critici de acasă și din străinătate.

Nici o surpriză, așadar, că premierul de la Budapesta, care a fost singurul lider al UE care l-a susținut deschis pe Trump și în campania din 2016, și-a exprimat iarăși ”sprijinul din toată inima” pentru realegerea lui. El a mai declarat că diplomația guvernelor democrate americane a fost ”construită pe bazele unui imperialism moral”.

Deși este încă prea devreme pentru a spune cât de mult va strânge Biden șuruburile în jurul Budapestei, Orbán se poate aștepta, cu siguranță, la o relație mult mai rece cu noua administrație americană.

Janez Janša

Primul ministru al Sloveniei a dat-o rău în bară miercuri, când l-a felicitat pe Trump, susținând că este ”destul de clar că poporul american l-a ales”, asta deși rezultatul era departe de a fi cunoscut.

Desigur, cei doi au o legătură specială, deoarece Slovenia este locul de naștere al Primei Doamne, Melania Trump.

Janša a fost descris de Marcel Štefančič Jr., eseist și critic de film sloven, drept fiind ”un pic de Trump, un pic de Boris Johnson și un pic de Orbán laolaltă”.

Despre Biden, Janša nu s-a sfiit să spună că crede că ”va fi unul dintre cei mai slabi președinți din istorie”.

Guvernul sloven – care va deține președinția rotativă a Consiliului UE în a doua jumătate a anului viitor – trebuie acum să își schimbe strategia și să se obișnuiască cu noul președinte american.

Un lucru care i-ar putea veni în ajutor: deși este un aliat anti-imigrație al lui Orbán, nu s-a confruntat cu același nivel de critici în legătură cu derapajele democratice.

***

Felicitările lui Klaus Iohannis

La scurt timp după anunțul din presa americană privitor la victoria democratului Joe Biden, președintele Klaus Iohannis l-a felicitat pe noul președinte ales printr-un mesaj pe Twitter

”Felicitări președintelui ales JoeBiden pentru victorie. Aștept cu nerăbdare să consolidăm, în continuare, solidul și dinamicul nostru Parteneriat Strategic, în toate dimensiunile sale. România va continua să lucreze pentru a consolida securitatea, prosperitatea și rezistența comunității noastre transatlantice”,

a scris președintele României pe Twitter.

Congratulations to President-elect @JoeBiden on his victory. I look forward to further consolidating our solid&dynamic #StrategicPartnership in all its dimensions. Romania will continue to work to strengthen the security, prosperity & resilience of our transatlantic community🇷🇴🇺🇸

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 7, 2020