FMI avertizează marile economii: datoriile cresc, iar costul finanțării devine tot mai greu

Marile economii ale lumii trebuie să înceapă să reducă nivelul datoriei publice și să își consolideze finanțele, pe măsură ce șocurile geopolitice și energetice mențin presiunea asupra costurilor de împrumut, avertizează Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI).

Într-un interviu acordat BBC, Georgieva a atras atenția că datoria publică a economiilor avansate continuă să crească de la un șoc economic la altul, în timp ce guvernele nu au reușit să reducă suficient costurile aferente serviciului datoriei.

Potrivit șefei FMI, este nevoie de măsuri fiscale mai ferme, chiar dacă acestea sunt dificil de adoptat din punct de vedere politic.

„Este momentul să fie luate aceste măsuri”,

a transmis Georgieva, potrivit TVR Info, subliniind că guvernele au nevoie de „curaj” pentru a face schimbările necesare.

Marea Britanie, sub presiunea costurilor de finanțare

Avertismentul vine într-un moment sensibil pentru Marea Britanie, unde datele oficiale arată că împrumuturile guvernamentale au crescut semnificativ.

Potrivit Office for National Statistics (ONS), statul britanic a împrumutat 18,3 miliarde de lire sterline în august 2026, cu 2,9 miliarde de lire, respectiv 19%, mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Suma a fost cu 3,5 miliarde de lire peste prognoza aferentă a Office for Budget Responsibility (OBR).

Și costurile cu dobânzile sunt ridicate. Dobânda aferentă datoriei guvernului central a ajuns la 8,8 miliarde de lire sterline în august, cel mai mare nivel înregistrat pentru această lună de la începutul seriei statistice, în 1997.

Datoria publică netă a Marii Britanii era estimată la 2.985,5 miliarde de lire sterline la sfârșitul lunii august, echivalentul a 93,8% din PIB. Deși raportul datoriei la PIB a fost cu 1,3 puncte procentuale mai mic decât cu un an înainte, valoarea nominală a datoriei a crescut cu 78,5 miliarde de lire.

În acest context, următorul buget britanic, programat pentru 28 octombrie 2026, va avea loc pe fondul unei presiuni considerabile asupra finanțelor publice. ONS precizează că OBR va publica simultan noile sale prognoze fiscale.

FMI: datoria publică mondială se apropie de 100% din PIB

Problema nu este însă una specifică Marii Britanii. FMI a avertizat recent că datoria publică mondială se apropie de 100% din PIB, depășind nivelurile înregistrate după Al Doilea Război Mondial. Fondul descrie evoluția datoriei ca pe o „scară”: fiecare criză produce o creștere semnificativă, însă nivelul datoriei nu este ulterior redus suficient.

În evaluarea FMI, presiunile fiscale contribuie și la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Cu alte cuvinte, atunci când investitorii cer dobânzi mai mari pentru a finanța statele, guvernele ajung să aloce mai multe resurse pentru plata dobânzilor, ceea ce reduce spațiul disponibil pentru alte cheltuieli.

Georgieva a cerut guvernelor să pregătească planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, în paralel cu politici care să susțină creșterea economică.

Și Statele Unite se confruntă cu o datorie în creștere

Presiunile sunt vizibile și în Statele Unite, unde nivelul datoriei federale a crescut puternic în ultimul deceniu.

Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, datoria federală brută se ridica la 37,6 trilioane de dolari la sfârșitul anului fiscal 2025, echivalentul a aproximativ 124% din PIB. Plafonul legal de îndatorare a fost majorat ulterior la 41,1 trilioane de dolari.

Trezoreria americană estimează, de asemenea, că guvernul federal va continua să se împrumute masiv. Pentru trimestrul iulie-septembrie 2026, instituția estima în august împrumuturi nete de 739 de miliarde de dolari de pe piața privată, iar pentru trimestrul octombrie-decembrie anticipa alte 628 de miliarde de dolari.

Aceste volume de finanțare contribuie la competiția pentru capital de pe piețele internaționale.

Războaiele și energia complică situația

Unul dintre factorii care au amplificat presiunile economice este reprezentat de șocurile de pe piața energiei.

Conflictele geopolitice au perturbat fluxurile de petrol și gaze, alimentând inflația și complicând eforturile băncilor centrale de a readuce creșterea prețurilor la niveluri stabile.

FMI consideră că șocul energetic nu a dispărut complet. Într-o declarație recentă, instituția a atras atenția că tensiunile din sectorul energetic, nevoia de refacere a rezervelor și creșterea cererii de energie generate de dezvoltarea inteligenței artificiale mențin riscurile pentru economie.

Pentru Georgieva, revenirea la o aprovizionare energetică mai stabilă ar reprezenta un pas important către normalizarea economiei globale.

Inteligența Artificială, o nouă sursă de risc financiar

În paralel cu problemele legate de datorie și energie, șefa FMI a atras atenția asupra unui alt fenomen care poate schimba echilibrul economic global: dezvoltarea rapidă a Inteligenței Artificiale.

Investițiile masive în AI stimulează deja activitatea economică în anumite state, însă FMI avertizează că impactul pe termen lung asupra productivității și stabilității financiare rămâne dificil de anticipat.

Georgieva a indicat inclusiv riscul unor situații în care sistemele AI ar funcționa într-un mod neașteptat, ceea ce ar putea genera probleme pentru stabilitatea financiară.

FMI vede în prezent economia mondială prinsă între două forțe importante: pe de o parte, șocurile energetice și geopolitice, iar pe de altă parte, investițiile accelerate în inteligență artificială.

În evaluarea instituției, politicile economice vor trebui să țină cont de ambele evoluții, într-o perioadă în care nivelul ridicat al datoriei limitează capacitatea guvernelor de a reacționa la noi crize.

„Pași dificili” pentru guverne

Mesajul FMI este că economiile avansate nu mai dispun de același spațiu fiscal pentru a susține creșterea prin cheltuieli publice suplimentare.

Fondul recomandă reducerea treptată a datoriei, consolidarea finanțelor publice și reforme care să stimuleze investițiile private și productivitatea.

În cazul Marii Britanii, datele oficiale arată deja dimensiunea provocării: împrumuturile din primele cinci luni ale anului fiscal 2026-2027 au ajuns la 77,3 miliarde de lire sterline, cu 8,1 miliarde peste prognoza OBR, chiar dacă sunt cu 2,2 miliarde mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru guverne, problema devine astfel una dublă: finanțarea datoriei este mai costisitoare, în timp ce necesitatea unor investiții în energie, infrastructură, tehnologie și securitate rămâne ridicată.