În disperarea de a scăpa de DNA, Puiu Popoviciu a apelat și la serviciile fiului lui Joe Biden
O serie de e-mail-uri și alte documente intrate în posesia tabloidului britanic Daily Mail arată cum miliardarul român Gabriel ”Puiu” Popoviciu a apelat la serviciile lui Hunter Biden, fiul actualului președinte al Statelor Unite, Joe Biden, pentru a-l scăpa de ancheta DNA care îl viza. Afacerea descoperită acum datează din 2016, scrie publicația britanică.
Primele informații despre conexiunea dintre Popoviciu și Hunter Biden, alături de un fost șef al FBI, Louis Freeh, au apărut încă din 2019, însă noile documente prezentate de Daily Mail arată cât de extinse erau planurile puse la cale de Hunter Biden pentru lansarea unei campanii de propagandă în favoarea lui Popoviciu, toate în timp ce tatăl lui Hunter era vicepreședinte.
Ambasadorul Klemm, ultima speranță a lui Popoviciu
Popoviciu a fost menționat pentru prima dată în e-mail-urile lui Hunter în septembrie 2015, când acesta lucra la compania Boies Schiller Flexner. A apărut menționat apoi în 2016, când era la un pas de condamnare și când americanii ar fi căutat să obțină sprijin de la ambasadorul Hans Klemm pentru o întâlnire cu procurorii români.
Unul dintre proprietarii companiei, Chris Boies, i-a scris lui Hunter Biden și partenerului său de afaceri, Devon Archer, cu subiectul ”Popoviciu” și mesajul:
”Să discutăm când este convenabil… Unul dintre partenerii mei este cel mai bun prieten cu recent numitul ambasador în România”.
Hunter și colegii săi au intrat în acțiune, Michael Gottlieb, un avocat angajat la Boies Schiller, apelând la ajutorul ambasadorului SUA în România, Hans Klemm, într-un ultim efort de împiedicare a condamnării lui Popoviciu:
„Am contactat Klemm și l-am rugat să ne ajute să intermediem întâlnirea [cu procurorii români anticorupție]”, i-a scris Gottlieb lui Hunter pe 17 mai 2016.
”Ar trebui să punem la punct un pachet convingător cu toate viciile pe procedură și pe fond din rechizitoriul împotriva lui Gabs și ar mai trebui să punem la punct începutul unei strategii de presă. Și să facem o listă cu numele mari cu care să lucrăm.”
O sursă juridică implicată în discuții a declarat pentru DailyMail că nimic din acest plan nu a ajuns vreodată să se concretizeze.
„Toate ideile discutate în acest e-mail, inclusiv pregătirea unui pachet și a unui mediaplan, nu au fost niciodată puse în aplicare sau execuție. Toate acestea fuseseră discutate ca parte a unei potențiale strategii, care depindea în totalitate de programarea unei întâlniri cu cineva din guvernul român cu privire la acest caz. Dar acea întâlnire nu a fost niciodată programată și nu s-a întâmplat niciodată, deoarece guvernul român a refuzat”, a spus sursa, care era membru al echipei de avocați ai lui Popoviciu.
Intră în schemă fostul șef FBI
La un moment dat, sătul de ineficiența strategiei adoptate, care nu s-a soldat cu vreun succes sau vreo întâlnire cu persoanele relevante din România, Gottlieb li se plânge colegilor săi de publicarea unui articol în Politico.eu, în care procurorii români anti-corupție erau lăudați.
”Articolele de genul ăsta își bat joc de toate eforturile noastre cu USEMB [ambasada SUA] și de-asta mă aștept ca HK [Klemm] să nu prea aibă interes în a lua orice fel de poziție publică”, scria Gottlieb.
Este momentul în care Hunter Biden a hotărât să ceară ajutorul prietenului familiei Biden, Louis Freeh, fost director al FBI.
”De acord, Michael. Este momentul să începem să adunăm o echipă mai high profile, care să poată vorbi despre nedreptățile de acolo. Pe cine avem în firmă cu o autoritate cu care să poată vorbi despre anticorupție? Mike, aveam de gând să-l contactez pe judecătorul Freeh și, dacă te poți gândi la alții de statura aceasta, cred că este momentul să îi pun puțin la curent cu situația, ca să vedem dacă sunt dispuși să ajute. Ambasadorul Gittenstein a menționat nume precum fostul procuror american Patrick Fitzgerald”, scria Hunter.
În săptămâna următoare Gottlieb i-a scris un e-mail lui Hunter spunând că a vorbit cu ambasadorul SUA – dar a ezitat să își descrie conversația într-un e-mail.
”Hans m-a sunat pentru a discuta despre o treabă care se transmite cel mai bine prin telefon. Ne putem auzi fie diseară, fie mâine la prima oră? Concluzia este că ar trebui să continuăm cu solicitarea întâlnirii”, a scris el.
Într-un e-mail din 24 martie 2016 intitulat ”Re Meet with H. Klemm”, Hunter i-a scris lui Gottlieb:
„Unde ne întâlnim?”
O sursă participantă la discuții a declarat pentru DailyMail că Hunter și Gottlieb s-au văzut cu ambasadorul SUA cel puțin o dată.
Sursa din echipa de avocați ai lui Popoviciu a declarat pentru DailyMail că ”în niciun moment nu am cerut vreodată ambasadorului SUA (sau oricui altcuiva de la Ambasadă) să facă orice declarație despre caz sau să intervină în orice mod în acest caz.” Acesta a mai spus că oficialii din România ai Statelor Unite le-au transmis reprezentanților lui Popoviciu că ”realitatea este că nici Ambasada SUA, nici ambasadorul, nu vor interveni în fața Guvernului român pe teme de urmărire penală anticorupție.”
Pe 18 iunie, Hunter i-a trimis un e-mail lui Freeh cerându-i ajutor, spunând că a devenit ”foarte apropiat de client” și susținând că magnatul român ”este tratat foarte prost de către un sistem de justiție român suspect”.
Câteva zile mai târziu, fostul director FBI a semnat o înțelegere cu Popoviciu și a descris într-un e-mail un plan de ”a interveni la procurorul special anticorupție român” și chiar de a lansa o campanie de propagandă în SUA.
„Era vorba să facem un material cu care să mergem la WSJ. Le-am spus că, foarte probabil, asta îl va înfuria pe procuror și va înrăutăți lucrurile pentru client. Am sugerat să facem un material, poate printr-un partener de afaceri sau un investitor (clientul are proiecte imobiliare de $5B în București) și apoi să-l folosim ca să stabilim un dialog cu procurorul, din care să scoatem, poate, o înțelegere”, a scris Freeh.
Freeh nu a dorit să comenteze nimic pe această temă.
Nu se cunoaște dacă cineva din echipa lui a contactat redacția Wall Street Journal despre acest caz, însă în acea perioadă nu au apărut articole favorabile lui Popoviciu în publicația americană.
Freeh își întinde tentaculele
Etalându-și conexiunile internaționale extinse, Freeh îi scrie din nou lui Hunter pe 21 iunie 2016:
”O să mă văd cu bunul meu prieten, Ron Noble [fostul secretar general al Interpol], la NY joi și cel mai probabil știe despre această procuroare șefă de la DNA foarte bine, Laura Codruta Kobesi (sic!). Lasă-mă să vorbesc cu el și să văd care sunt posibilitățile de a mă întâlni cu ea și de a iniția un dialog care să remedieze situația. Vreau să mă asigur că pot scoate ceva-ceva din povestea asta, înainte de a continua.”
Freeh a început apoi să se adreseze oficialilor guvernului SUA cu privire la caz.
El i-a trimis lui Hunter un e-mail pe 8 iulie prin care îl anunța că a vorbit cu șeful diviziei penale a FBI despre caz – și i-a oferit lui Hunter oferta unui onorariu pentru implicarea în acțiunea respectivă.
”Am vrut să îți mulțumesc din nou pentru că ne-ai prezentat lui Gabriel, am semnat o scrisoare de reprezentare cu el. Mă întâlnesc duminică la Paris cu el și apoi plecăm la București unde începem să lucrăm. FYI, am avut conversații cu șeful Diviziei penale a FBI și există un interes sincer al Biroului de a-l întâlni și a-l informa pe Gabriel cu privire la alte chestiuni despre care ar putea fi dispus să discute. FBI-ul central își va comunica interesul către Legație [atașatul juridic al ambasadei] din București, cu care ne vom întâlni săptămâna viitoare.”, i-a scris Freeh lui Hunter pe 8 iulie 2016, la două săptămâni după ce Popoviciu fusese condamnat la nouă ani închisoare, decizia nefiind definitivă.
Și mai departe:
”Mai există și problema de sincronizare cu privire la momentul stabilirii contactului cu DNA și SRI, dar vom stabili strategia împreună cu Gabriel săptămâna viitoare. Din fericire am reușit să recrutăm în echipa noastră un fost angajat FBI de la București – ea este româno-americancă – vorbitoare fluentă și cu contacte excelente în SRI. S-ar putea să încercăm să-l vedem și pe ambasador.”
În e-mail, Freeh s-a oferit, de asemenea, să îi plătească lui Hunter un onorariu pentru că i l-a prezentat pe Popoviciu și i-a intermediat ”lucrarea”.
„Aș mai vrea să-ți fac o mică plată pentru această recomandare și pentru munca ta continuă în această privință. E o practică standard. E strict alegerea ta, pentru că nu îți știu exact relația cu clientul. Altfel, aș avea nevoie doar de contul tău din bancă, pentru a face plata”, a scris Freeh.
Epilog: Popoviciu – 9 ani de închisoare cu executare
În ciuda eforturilor atâtor oameni influenți, încercările lui Hunter, ale lui Freeh și ale colegilor lor au eșuat.
Pe 23 iunie 2016, Popoviciu a fost condamnat la nouă ani de închisoare.
Când polițiștii s-au prezentat la domiciliul lui pentru a-l ridica, au descoperit că mogulul imobiliar fugise. Ulterior a fost arestat la Londra în august 2017, după ce fusese emis un mandat internațional de arestare pe numele lui.
Într-un comunicat de presă trimis în urma aflării sentinței, Freeh a afirmat că verdictul instanței ”nu a fost susținut nici de fapte, nici de lege” și că există ”numeroase vicii de fapt și de drept în procesul împotriva d-lui Popoviciu.”
Nu i-a ieșit cu democrații, a încercat la republicani
Într-o întorsătură bizară de situație, fostul director FBI a apelat atunci la ajutorul avocatului personal al lui Donald Trump, Rudy Giuliani, care îl ”vâna” pe Hunter Biden pentru presupusele relații oneroase ale sale cu diverși corupți și infractori din estul Europei.
În urmă cu câteva săptămâni, publicația Politico.eu anunța că Giuliani este în atenția Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA, în cadrul dosarului ”Ucraina”, însă anchetatorii au extins cercetările și asupra altor afaceri și implicări în situații suspecte ale acestuia, inclusiv în România.
În aprilie 2021, agenții FBI au descins în apartamentul și în biroul din New York ale lui Giuliani pentru a confisca telefoane și computere, în cadrul investigației cu privire la presupuse încălcări ale legii în activitatea sa în beneficiul unor entități străine, prin încălcarea Foreign Agents Registration Act (FARA). Giuliani le-a declarat anchetatorilor că ”nu a reprezentat niciodată un cetățean străin” și că în contractele pe care le semnează stipulează în mod specific că nu va face lobby în numele vreunei entități străine și nici nu o va reprezenta.
În 2018, Giuliani i-a trimis președintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care a denunțat ”excesele” Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a cerut o amnistie pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni în urma unor anchete inițiate de DNA în ultimii ani.
În această săptămână, într-o intervenție la Fox News, Giuliani a negat orice acuzații, susținând că este o victimă și că simte că este căutat ca să fie ”încolțit”.









