În timp ce cere transparență, CE se opacizează, în numele protecției datelor personale
Registrul public al Comisiei Europene a suferit, la finalul lunii trecute, o schimbare aproape imperceptibilă, dar care pune în planul secund nevoia de transparență pe care o pretinde Executivul de la Bruxelles: numele funcționarilor angajați de Comisie la un nivel inferior managementului mediu au fost scoase din registru, invocându-se motive de securitate și protecție a datelor personale, scrie Euractiv.com.
Website-ul Who’s Who găzduiește de multă vreme registrul public al instituțiilor UE, locul unde cetățenii și alte părți interesate pot să afle informații și date de contact ale departamentelor interne și ale funcționarilor publici europen.
Joia trecută, pe 30 martie, Comisia Europeană a scos de pe site numele unei mari părți a funcționarilor publici europeni, iar noutatea a trecut mai degrabă neobservată, întrucât nu a fost anunțată public în niciun fel.
Anterior, funcționarii publici de la nivelul de management mediu, adică subordonații șefilor de unități (Heads of Units), erau prezentați doar cu numele de familie și cu inițiala prenumelui, alături de numărul de telefon de la birou. Acum, toate aceste detalii au devenit indisponibile pentru public.
”Pe lângă obligațiile legate de transparență și responsabilitate publică, Comisia Europeană are datoria de a-și proteja angajații, în special pe cei care se ocupă de dosare sensibile. Pentru a evita ca acești colegi să fie supuși unor presiuni nejustificate din partea unor surse externe, accesul la numele și datele de contact ale angajaților care nu ocupă posturi de conducere a fost limitat”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Euractiv.com.
Executivul UE consideră că decizia nu reprezintă decât o aliniere la practicile similare pe care le-au implementat de multă vreme Parlamentul European, Secretariatul General al Consiliului UE și cele mai multe administrații naționale, unde numele și datele de contact sunt disponibile doar în cazul celor care ocupă funcții de conducere.
Comisia Europeană este instituția UE cu cea mai mare schemă de personal și ocupă o poziție crucială în arhitectura instituțională a UE fiind singura instituție cu ”drept de inițiativă”, ceea ce îi conferă astfel capacitatea de a demara procedurile legislative prin prezentarea unei propuneri cu caracter legislativ.
Deși a fost luată de curând și nu a fost anunțată public, decizia pare să se fi luat cu mult timp în urmă. Acum câteva luni, politica internă a Comisiei a fost modificată pentru a permite semnarea de documente publice doar oficialilor UE de la nivelul directorilor.
”Măsura face parte din eforturile sporite ale Comisiei privind securitatea și protecția datelor personale, respectând în acest sens solicitările unui număr crescut de colegi care nu ocupă de conducere și care nu doresc să își dezvăluie datele lor personale pe registrul Who’s Who”, a adăugat reprezentantul CE.
Cu alte cuvinte, posibilitatea ca o serie de părți interesate în dosarele aflate în lucru în cadrul Comisiei, fie ei lobby-iști, consultanți, ONG-uri sau jurnaliștii, să cunoască numele și datele de contact ale funcționarilor publici care se ocupă de un anumit dosar de interes pentru aceștia și să îi poată contacta în mod direct a fost considerată de către Executivul UE o problemă de securitate și protecție a datelor personale.
”Această decizie recentă demonstrează modul în care oficialii UE devin din ce în ce mai atenți la drepturile privind protecția datelor personale. Cu toate acestea, ne-am putea întreba în ce măsură protecția datelor este cea care a primat în luarea acestei decizii și dacă nu cumva decizia a fost luată într-o manieră oportunistică, fiind scoasă la înaintare această justificare”, spune Diletta De Cicco, consilieră la biroul de avocatură Squire Patton Boggs.
Societatea civilă și alte părți interesate în elaborarea politicilor UE se tem că reducerea cantității de informații publice disponibile va restricționa accesul la procesul legislativ al celor mai puțin conectați sau care au mai puține resurse de informații publice:
”Jurnaliştii, ONG-urile şi societatea civilă trebuie să poată şti cine sunt oficialii care lucrează la elaborarea politicilor europene şi să aibă la îndemână modalităţi de a-i contacta. Acest lucru este esențial pentru buna funcționare a procesului politic și deliberativ în Uniunea Europeană, iar Comisia nu ar trebui să facă niciun pas înapoi în ceea ce privește transparența”, a declarat Estelle Masse, manager legislativ pentru Europa și responsabil global pentru protecția datelor la organizația Access Now.
Grupurile societății civile și-au exprimat și în trecut nemulțumirea cu privire la transparența procesului de elaborare a politicilor la nivelul UE, începând cu negocierile inter-instituționale – așa-numitele ”trialoguri”, cuvânt ajuns în jargonul UE și folosit pe scară largă, reprezentând negocierea inter-instituțională informală care reunește reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene – din care niciun document nu este făcut public decât după ce se ajunge la un acord politic.
Alte plângeri recurente se referă la nerespectarea cu repetiție a termenelor pentru cererile formulate în temeiul Regulamentului privind libertatea de informare și o tendință tot mai accentuată de a accepta întâlniri cu responsabilii din Comisie doar după prezentarea oficială a unei propuneri legislative.