Incertitudini pe piață privind euro și dobânzile. Suciu, BNR: Nu vedem neapărat o rezolvare simplă

Moneda europeană a urcat joi pe piața interbancară până la 5,3459 lei, după ce BNR afișase un curs oficial de 5,2777 lei. Purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu, spune că BNR caută un echilibru între curs și dobânzi, iar rezervele valutare au scăzut cu aproape 5 miliarde de euro în septembrie.

Leul s-a depreciat puternic joi în fața euro. Cotațiile interbancare au atins un nou minim istoric pentru moneda națională, de 5,3459 lei pentru un euro. Cursul oficial anunțat de Banca Națională a României la ora 13:00 era de 5,2777 lei. Creșterea a început în jurul orei 14:45, iar la un moment dat euro era cotat la 5,3409 lei.

BNR caută un echilibru între curs și dobânzi

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat pentru Digi24 că banca centrală traversează o perioadă dificilă. BNR încearcă să țină sub control atât variația cursului, cât și pe cea a dobânzilor, iar în astfel de perioade acest echilibru nu este ușor de găsit.

Suciu a explicat că deciziile BNR influențează lichiditatea din piață. Acest lucru poate crea dificultăți în finanțarea economiei și chiar a bugetului.

Întrebat dacă dobânzile ar putea crește puternic, oficialul a respins termenul „explozie”. A recunoscut totuși că presiunile cresc atât asupra cursului, cât și asupra dobânzilor. Obiectivul este ca variațiile să rămână rezonabile într-un context cu multe tensiuni și neclarități.

În privința leului, Suciu a spus că BNR nu poate vorbi încă despre o tendință clară de depreciere. Termenul pe care îl consideră potrivit este „volatilitate mai mare”.

Rezervele valutare au scăzut cu aproape 5 miliarde de euro

Declarațiile vin în ziua în care BNR a publicat datele despre rezervele valutare. La 30 septembrie, rezervele erau de 60,06 miliarde de euro, față de 64,865 miliarde de euro la finalul lunii august.

Întrebat dacă o parte din bani a fost folosită pentru susținerea leului, Suciu nu a dat un răspuns direct. A spus că banca nu comentează astfel de aspecte, dar că „cifrele sunt destul de elocvente”. A adăugat că o parte din rezerve a fost folosită pentru plata unor datorii importante.

Ce urmează: comunicarea deciziei evaluării S&P

Suciu a vorbit și despre evaluarea de vineri a situației economice a României de către agenția de rating Standard &Poor’s, evaluare de care depinde reacția piețelor. Potrivit lui, există argumente pentru o decizie pozitivă, în special scăderea inflației și a deficitului bugetar. A precizat că nu are detalii despre decizie.

Dan Suciu susține că România are argumente pentru o evaluare pozitivă, indicând evoluția inflației și a deficitului bugetar.

„N-am detalii, însă sigur avem argumente pentru o evaluare pozitivă. Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei. Sperăm într-o decizie pozitivă, dar nu am detalii în acest sens pe care pot să vi le dau”,

a declarat Dan Suciu.

România ar urma să treacă fără retrogradare unul dintre cele mai importante teste financiare ale toamnei. S&P Global Ratings ar urma să mențină ratingul suveran al țării la nivelul actual, BBB-/A-3. Decizia oficială este așteptată vineri, 2 octombrie, dar, pe surse, aceasta ar fi încă favorabilă României. Analiștii de rating nu pot ignora eforturile guvernului Bolojan de a stabiliza finanțele publice și ne-ar mai acorda un vot în alb, pentru maxim 6 luni însă.

„Finanţele publice ale României s-au îmbunătăţit. Însă sunt necesare progrese mult mai mari pentru a linişti investitorii şi a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”,

declară finanțiștii de la Capital Economics.

Guillaume Tresca, strateg senior pentru pieţele emergente la Generali Asset Management, spune că există o probabilitate de 1 la 4 pentru o retrogradare. El crede că agenţia de rating a adoptat o poziţie mai indulgentă faţă de formarea guvernului de la București și s-a axat pe reducerea deficitului.

Avertizări de la BNR

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când rata de creştere a fost de trei ori mai mare decât cea din perioada pre-pandemică. Consecinţele sunt imediate – costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, deci cheltuim mai mult pe dobânzi decât ţinta de deficit pe care ne propunem să o atingem”,

a comentat viceguvernatorul Cosmin Marinescu.

Marinescu spune că nevoile brute de finanţare au depăşit 10% din PIB, „depăşind zona optimă pentru indicatorii de risc”.

Deprecierea leului înseamnă costuri mai mari pentru produsele și serviciile plătite în euro. Presiuni suplimentare apar și pentru cei cu credite sau alte obligații în moneda europeană.