LC Kövesi în FT: ”EPPO nu a fost creat pentru a rezolva mărunțișuri. Nu există țară «curată»!”
Primul procuror antifraudă al nou-înființatului Parchet European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a avertizat într-un interviu acordat publicației Financial Times, că instituția pe care o conduce se va confrunta cu ”o mulțime de probleme”, în condițiile în care misiunea acesteia va fi aceea de a investiga infracțiunile de corupție apărute în jurul mega-fondului de redresare și reziliență al Uniunii Europene, în valoare totală de 800 de miliarde de euro.
Kövesi spune că EPPO trebuie să fie pregătit să lupte împotriva provocărilor juridice, a intimidărilor și presiunilor la care va fi supus, de îndată ce va fi lansat oficial și complet operațional, pe 1 iunie 2021.
EPPO este o instituție creată ca răspuns la criticile conform cărora blocul comunitar al celor 27 de state membre nu s-a aplecat cu destulă atenție și eficiență asupra scandalurilor numeroase de fraudă cu fonduri europene. Riscurile de fraudă sunt acum cu atât mai mari cu cât cheltuielile planificate pentru ieșirea statelor membre din criza provocată de pandemie ajung la niveluri fără precedent.
”Sunt sigură că, după ce vom începe munca, vom întâmpina destule probleme. [Dar] nu există nimic care să nu poată fi gestionat sau să nu poată fi tratat. Singurul risc pe care îl văd este lipsa resurselor. Dar poate că vom rezolva acest lucru în următorul an sau în următorii ani”, a spus Kövesi în interviu.
Ea a spus că EPPO va căuta să investigheze cazurile de corupție cu cele mai mari sume de bani implicate, mai ales că începutul ciclului bugetar obișnuit, de șapte ani, al UE coincide acum cu lansarea pachetul de redresare economică:
“EPPO nu a fost creat pentru a rezolva mărunțișuri. Nu există țară «curată». Vom arunca o privire și vom cerceta în toate statele membre – aceasta este treaba noastră”, a adăugat ea.
Parchetul European a fost înființat, într-o oarecare măsură, întrucât sistemul existent anterior de urmărire a fraudelor cu fondurile UE a fost considerat inadecvat, ineficient și nu îndeajuns de puternic încât să descurajeze faptele grave comise în unele state membre.
Un caz-școală s-a petrecut chiar de curând. În februarie, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), unicul organism antifraudă al UE la acest moment, a tras concluzia că ministerul de interne din Bulgaria a încălcat condițiile pe baza cărora a primit o subvenție din fonduri europene de 6 milioane EUR pentru achiziționarea a 350 de vehicule de teren pentru poliția națională.
Atâta doar că OLAF are doar puterea de a recomanda statelor membre să judece cazurile – ”sfaturi” pe care guvernele au fost libere să le ignore. Spre deosebire de această situație, procurorii EPPO vor putea efectua investigații și vor înainta dosarele lucrate către instanțele naționale.
Sophie in ‘t Veld, un eurodeputată liberală din Olanda, a declarat că există o ”mare responsabilitate pe umerii lui Kövesi, dar și asupra liderilor UE, care trebuie să îi susțină mandatul și să îi protejeze independența”.
”EPPO se va confrunta cu o sarcină descurajantă, chiar imediat după înființare. Avantajul este că va avea un lider foarte competent în această fază crucială”, a spus Sophie in ‘t Veld.
Marile încercări ale cruciatei anti-corupție din România
Laura Codruța Kövesi a declarat că bugetul anual a EPPO, de 44,9 milioane EUR, nu este deloc un buget uriaș pentru un parchet, dacă e să îl comparăm cu bugetele structurilor omoloage din unele state membre, inclusiv cu cele din România.
”Avem nevoie de mai mulți investigatori financiari și analiști aici, la sediul din Luxemburg. Nu este deloc ușor să faci investigații în 22 de state membre diferite, cu 22 de proceduri diferite, asta în timp ce infractorii sunt liberi să se plimbe tot timpul, sunt liberi să-și mute bunurile oriunde”, spune procuroarea.
Un alt potențial obstacol în calea succesului EPPO este faptul că cinci state membre – Danemarca, Ungaria, Irlanda, Polonia și Suedia – au optat să nu participe la fondarea acestei structuri de parchet, ceea ce înseamnă că problemele legate de fraude comise în aceste state nu pot fi investigate decât dacă există un element transfrontalier în raport cu o țară care a aderat la EPPO.
În plus, Kövesi a atras atenția că Finlanda și Slovenia încă nu au încheiat procedura de numire a procurorilor permanenți pentru EPPO, ceea ce este ”un semnal foarte rău”. Reprezentanța permanentă finlandeză la UE a declarat că Helsinki-ul dorește să recurgă la o dispoziție de numire a procurorilor cu jumătate de normă, ”din cauza numărului foarte limitat de cauze penale care intră în competența EPPO”.
Șefa EPPO a mai spus că este gata să se confrunte cu acțiuni în justiție care ar putea să susțină că EPPO își excedă atribuțiile. Ea a spus că se așteaptă ca procurorii să fie hărțuiți, jigniți, defăimați, așa încât va trebui să fie curajoși și să primească protecția necesară din partea statelor membre.
De altfel, notează Financial Times, ea însăși și-a luat în primire noua poziție în cadrul instituției europene, după ce a fost înlăturată din funcția de șefă a structurii specializate de parchet anti-corupție din România de către fostul guvern al țării, printr-o manevră îndeobște considerată ca fiind una politică.
Dincolo de toate obstacolele și neajunsurile pe care se pregătește să le înfrunte, Laura Codruța Kövesi a ținut să menționeze și un mare atu al viitorului Parchet European: expertiza profesională și experiența absolut remarcabile de care ar beneficia EPPO, inclusiv cea adusă de cei 22 de procurori italieni.
”Au cea mai bună experiență în combaterea crimei organizate. Într-un fel, ei sunt unici în Europa și avem mare nevoie de experiența lor”, a concluzionat ea.









