#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

Prețurile de consum reprezintă un indicator important în evoluția unei economii, fiind monitorizat permanent de gospodăriile populației, companii și autoritățile de politică economica (bănci centrale, Guverne, instituții internaționale).

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, vom aduce în atenția publicului nostru concepte, doctrine, termeni, principii economice sau chiar evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli afaceri.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site la adresa de mai sus, pe Facebook și Twitter.

Pe de o parte, evoluția prețurilor de consum are impact la nivelul deciziilor de consum și investiții ale populației și companiilor. Pe de altă parte, deciziile de politică economică (îndeosebi cele de politică monetară) iau în considerare dinamica recentă și perspectivele pentru evoluția prețurilor de consum.

Factorii care influențează prețurile

• climatul din sfera economiei reale (cum evoluția ritmul din economie comparativ cu dinamica la care factorii de producție sunt utilizați la capacitate);
• climatul meteorologic, cu impact pentru oferta din agricultură și consecințe pentru prețurile produselor agro-alimentare (spre exemplu, acestea au o pondere de peste 30% din coșul de consum din România);
• fluctuațiile cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime;
• evoluțiile din piață valutară, cu impact la nivelul prețurilor de bunuri și servicii din import;
• așteptările agenților economici cu privire la evoluția preturilor de consum;
• deciziile de politică economică;
• incidența unor șocuri endogene (crize în sistemul economic) sau exogene (cum ar fi pandemia coronavirus).

Ce este INFLAȚIA?

Când vorbim despre INFLAȚIE ne referim la creșterea preturilor de consum. În perioadele cu creștere ridicată a prețurilor de consum (cum a fost și situația din economia României din ultimul deceniu al secolului trecut, în contextul tranziției de la economia controlată de stat la economia de piață), asistăm la deteriorarea bunăstării populației și alocarea ineficientă a resurselor companiilor.

Astfel, accelerarea ritmului de creștere pentru prețurile de consum are impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației (puterea de cumpărare se erodează), ceea ce vă determina scăderea cererii de bunuri și servicii pe viitor.

Totodată, în perioadele cu creștere puternică a prețurilor de consum deciziile investitionale ale companiilor sunt distorsionate. Astfel, antreprenorii nu pot distinge daca creșterea prețurilor la bunurile și serviciile pe care pe oferă firmele lor este determinată de o majorare temporară a cererii pentru acestea, sau de o creștere generalizată a prețurilor în economie.

De asemenea, există mai multe forme de inflație, în funcție de nivelul ei:

• Inflația linistită – creștere treptată și constantă a prețurilor, de până la 3%
• Inflația moderată – creștere anuală cu 15-30%
• Criza inflaționistă – atunci când rata anuală depășește 40%, pe parcursul a cel putin doi ani consecutivi
• Inflația rapidă – creștere anuală care tinde către 10%
• Inflația galopantă – creștere anuală care depășește 10%
• Hiperinflația – creștere lunară de peste 50%.

Ce este DEFLAȚIA?

Pe de altă parte, DEFLAȚIA caracterizează fenomenul de scădere a prețurilor de consum. Cea mai cunoscută perioadă de deflație a fost Marea Depresiune (criza economică mondială din anii 1930).

În perioadele de deflație (de scădere a preturilor de consum) populația și companiile amână deciziile de consum și investiții, date fiind perspectivele ca prețurile să fie și mai mici pe viitor. În acest context, se generează o spirală deflaționistă, care are impact nefavorabil pentru evoluția economiei (cererea de bunuri și servicii se deteriorează, companiile concediază forță de muncă, iar bunăstarea populației este puternic nefavorabil influențată).

Obiectivul băncilor centrale: stabilitatea prețurilor

În acest context, stabilitatea prețurilor de consum (evitarea inflației ridicate, dar și a deflației) are un rol fundamental în procesul de alocare eficientă a resurselor, aspect important pentru dezvoltarea economică durabilă.

De altfel, în majoritatea țărilor lumii băncile centrale au avut ca obiectiv principal de politică monetară menținerea stabilității prețurilor. Când ne referim la stabilitatea prețurilor avem în vedere o inflație medie anuală care să se situeze la aproximativ 2% în țările dezvoltate.

Evoluția din România ultimelor decenii

În România, Banca Națională țintește o dinamică anuală a prețurilor de consum în intervalul (1,5%-3,5%), centrat la 2,5%. În țara noastră, după o perioada de hiperinflație la începutul tranziției de la economia de stat la economia de piață (dinamica anuală a prețurilor de consum de peste 100% în 1990, 1991, 1992, 1993, 1994 și 1997) am asistat la inițierea unei tendințe dezinflationiste (de decelerare a inflației) începând cu anul 2000.

Acest proces de dezinflatie (de decelerare a ritmului anual al prețurilor de consum) a fost susținut în ultimele decenii de fenomenele de globalizare, liberalizare (inclusiv în contextul aderării la Uniunea Europeana) și de implementarea de către BNR a mecanismului de țintire directă a inflației (în 2005).

În 2020 preturile de consum au crescut cu un ritm mediu anual de 2,6% în România, în decelerare raportat la nivelul de 3,8% din 2019.

De subliniat faptul că anul trecut inflația din România s-a situat în intervalul țintit de banca centrală, deci am avut parte de o “inflație liniștită.”

Cum poate fi inflația ceva bun?

După criza pandemică din 2020, pieţele financiare din lumea bogată sunt bântuite de un spectru care a stat retras mult timp: inflaţia. Însă în economiile mai sărace, inflaţia, adică scumpirile, sperie deja cumpărătorii în târgurile din sate şi oraşe.

Cotaţiile petrolului au crescut cu 75% din noiembrie. Cuprul, folosit la orice are componente electrice, este tranzacţionat la niveluri nemaivăzute de un deceniu. Iar alimentele se scumpesc, la nivel mondial, în fiecare lună începând cu mai, scrie Bloomberg.

Acest lucru este bun pentru exportatori. Unele state exportatoare sunt emergente, însă exporturile le sunt adesea limitate la câteva categorii de produse sau materii prime. Altfel, consumul este acoperit din importuri.

Tendințele pentru 2021

În lumea dezvoltată, inflaţia este deocamdată doar o fantomă, dar, spun unii, una care poate deveni periculoasă. În SUA, cea mai mare economie a lumii, economişti precum Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei, spun că următorul “vaccin” economic cu stimulente fiscale va crea presiuni inflaţioniste destabilizatoare. Chiar şi The Economist scrie că noul program de stimulare economică, unul uriaş, şi politica monetară laxă „pot dezlănţui cea mai mare frică a pieţelor“, accelerarea inflaţiei, care poate reduce valoarea unor active.

La creşterea preţurilor contribuie şi ceea ce unii cred că este un nou superciclu al materiilor prime, yield-urile mai mari şi prognozele de creştere economică optimiste. CNBC a concluzionat că inflaţia s-ar putea să se fi doar încălzit în februarie, dar ar putea să devină fierbinte acum, la jumătatea anului. Însă investitorii nu sunt convinşi că accelerarea inflaţiei este o tendinţă care să dureze. Lor le convine situaţia în care atât înflaţia, cât şi dobânzile stau jos.

În zona euro, inflaţia a revenit în teritoriul pozitiv în ianuarie la o rată anuală de 0,9%, cea mai mare din august 2020, în timp ce ţinta urmărită de BCE este de 2%. Iar preşedinta băncii centrale Christine Lagarde a spus recent că indicatorul preţurilor ar putea ajunge acolo până la sfârşitul acestui an, însă doar datorită unor factori excepţionali (până acum unul a fost reducerea de TVA în Germania), iar acest lucru nu va influenţa politica monetară. Şi agenţia de rating Fitch apreciază că inflaţia se va domoli pe la mijlocul acestui an, după optimismul piețelor pe măsură ce campaniile de vaccinare au deschis economiile.

Citiți și episoadele anterioare din #LecțiadeEconomie:

#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor afaceri.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site la adresa de mai sus, pe Facebook și Twitter.