Ministerul Finanțelor: În primele nouă luni deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB

Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținută în urma primei rectificări bugetare, arată datele publicate azi de Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor a publicat astăzi, Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026. Documentul completează execuția bugetară la nouă luni, Raportul semestrial privind situația economică și bugetară și prima rectificare bugetară a anului, publicate în ultima săptămână. Raportul prezintă execuția bugetului general consolidat în perioada iulie–septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu perioada similară a anului 2025.

Datele arată că , în perioada iulie–septembrie 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), față de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în trimestrul III 2025, respectiv o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei.

În aceeași perioadă, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.

Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținută în urma primei rectificări bugetare.

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menținut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, față de 1,72% în trimestrul III 2025), în condițiile în care investițiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB.

Față de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluție determinată de cheltuielile pentru investiții (+15,6 miliarde de lei) și de costul datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) – sub rata inflației – și s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internă (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeană) au crescut cu 10,3%.

Cumulat, în primele nouă luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%.

Deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menținută prin prima rectificare bugetară, aprobată de Guvern la 30 octombrie 2026, fără majorarea cheltuielilor totale. Rectificarea a asigurat, din diminuări de cheltuieli, sumele necesare pentru sănătate, pensii, dobânzi și pentru plata arieratelor bugetelor locale, iar investițiile publice se mențin la aproximativ 8% din PIB.

În trimestrul III, plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la proiectele finanțate din granturi PNRR, pentru care s-au plătit cu 7,52 miliarde de lei mai mult (+137,6%) și la proiectele din programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei (+64,1%). Distinct, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei. În ansamblu, investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.

Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut, la rândul lor, cu 87,6% față de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91%.

În trimestrul III, plățile pentru proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, față de 5,47 miliarde de lei în trimestrul III 2025. Creșterea, de 7,52 miliarde de lei, reprezintă aproape jumătate din creșterea investițiilor publice. Aceste plăți includ și componenta suportată de la bugetul de stat – taxa pe valoarea adăugată și contribuția națională –, care nu face obiectul rambursării de către Comisia Europeană.

În execuția anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăți, și veniturile corespunzătoare din granturile aferente investițiilor și reformelor finanțate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr.5 și nr.6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente PNRR.

În primele nouă luni, investițiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finanțat circa două treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în această perioadă.

Veniturile bugetare au depășit nivelul programat, susținute de încasările din TVA și de fondurile europene, conform Ministerului Finanțelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III (8,8% din PIB, față de 8,2% în trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025. Diferența dintre acest ritm de creștere și cel al veniturilor totale reflectă dinamica mai accentuată a încasărilor din fonduri europene, transmite MF.

Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei – într-un ritm de peste șase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcționare – și au depășit programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul încasărilor din TVA (107,4% din program) și din impozitul pe profit (104,1%). Cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%).

Evoluția reflectă inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse în 2025. Începând cu luna august, baza de comparație include deja efectele modificărilor de cote din 2025, astfel încât ritmul anual de creștere a încasărilor din TVA se va modera treptat.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%, pe fondul evoluției salariilor și al modificărilor privind contribuțiile de sănătate, situându-se însă sub nivelul programat (96,3%), în condițiile unei dinamici a fondului de salarii (+3,5%) inferioare celei avute în vedere la fundamentarea programului (+5,5%). Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină, și s-au situat la 94,4% din program.

Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15% mai mari decât în trimestrul III 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene și PNRR +9,4 miliarde de lei și cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli menținându-se, cumulat, la nivelul anului trecut. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, la 28,28 miliarde, în principal la nivel local și în sistemul asigurărilor de sănătate, inclusiv pentru medicamente și programe naționale de sănătate. Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (−2,6%), la 40,13 miliarde, pe fondul măsurilor aplicate din a doua jumătate a anului 2025. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu doar 1,0%. În ansamblu, cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub inflație, iar salariile și asistența socială împreună au scăzut nominal (−0,4%), coborând de la 5,4% la 5,0% din PIB.

Atingerea țintei de deficit este condiționată de sumele rămase de încasat din PNRR

„Pentru finalul anului, Ministerul Finanțelor monitorizează, împreună cu ordonatorii principali de credite, stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare. Atingerea țintei de deficit este condiționată de sumele primite efectiv, până la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de plată nr.5 (depusă la 14 august 2026) și nr.6 (finală, depusă la 30 septembrie 2026) din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro (circa 1% din PIB). Veniturile înregistrate în execuția anului 2026 din sumele aferente asistenței financiare nerambursabile PNRR, corespunzător plăților pentru proiecte, prezintă un risc de ajustare, întrucât sumele asociate investițiilor și reformelor din PNRR sunt finanțate din granturi și rămân definitive numai în măsura în care jaloanele și țintele aferente sunt validate efectiv de Comisia Europeană”,

a transmis Ministerul Finanțelor.

Astfel, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și finanțarea investițiilor depind de încasarea fondurilor programate și de controlul cheltuielilor până la închiderea anului. Ministerul Finanțelor propune și menține o conduită prudentă în execuția cheltuielilor în trimestrul IV, pe principiul potrivit căruia nicio cheltuială nouă nu se angajează fără acoperire în venituri certe.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja.”,

a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.