Închide

Model de business | Beneficiile certe ale renunțării la gluten fac sigură investiția în amidon

Avatar
Gluten Free

Foto: foodnavigator.com

Timp de citire: 4 minute

Adevărul legat de grâul modern și de rolul istoric al acestuia în dieta oamenilor nu este ușor de acceptat. Ceea ce semănăm astăzi nu are nicio legătură cu grâul folosit de strămoșii noștri în dieta lor. Vrem sau nu să recunoaștem, grâul modern a fost modificat genetic pentru a permite obținerea unor producții foarte mari la hectar cu costuri reduse. De aceea, în țările Europei, tot mai multă lume trece la o dietă fără gluten, în care rolul acestuia în multe mâncăruri este preluat de către amidonul din cartofi sau porumb. Investiții uriașe în acest sens au loc în Austria, un model de business de urmat și de România, de ce nu, un mare producător de cartofi și porumb.

S-au făcut numeroase studii care atestă faptul că grâul modern are legătură cu creșterea în greutate, cu acumularea de grăsime în cele mai nepotrivite locuri din corp, provocând efecte dintre cele mai nocive asupra stării de sănătate, cum ar fi diabetul, dezechilibre neurologice precum boala celiacă, artrita reumatoidă și demența. După decenii de studii clinice s-au scris cărți argumentând în favoarea renunțării definitive la acest aliment practic omniprezent în zilele noastre.

Beneficiile renunțării la gluten

Dieta fără grâu și fără gluten este asociată cu beneficii semnificative pentru starea de sănătate, printre care se numără scăderea în greutate, alinarea multor simptome metabolice, vindecarea parțială sau totală a diabetului de tip 2, vindecarea leziunilor intestinale, cum ar fi colita ulceroasă și boala celiacă, beneficii vizibile în disfuncții neurologice, îmbunătățirea indicatorilor referi­tori la colesterol, îm­bunătățirea den­sității osoase și inversarea osteopeniei, vindecarea multor afecțiuni ale pielii, de la psoriazis până la căderea părului.

Generațiile anterioare au consumat într-adevăr mai multă pâine, numai că trebuie să reținem că pe atunci grâul nu era modificat genetic.

Grâul de azi, 42 de cromozomi în loc de strămoșul-grâu cu doar 14 cromozomi

Genetica grâului este una dintre cele mai complicate, genomul grâului nefiind încă descifrat în întregime. Se știe că grâul modern, creat în anii 1970, numit Lerma Rojo 64, Siete Cerros, Sonora 64 sau Super X are 42 de cromozomi, pe când Einkorn, strămoșul tuturor speciilor de grâu avea doar 14 cromozomi. Hibridizările au dus la obținerea unor specii pe care le numim în continuare grâu, dar care par atat de diferite de grâul pe care îl cunoșteau strămoșii noștri, asemenea unui elefant față de un șoarece.

„Grâul era hrană, pentru că de fapt nu era făina 000, conținea toți aminoacizii și vitaminele absolut necesare, mai ales B-urile, de aceea nu erau atâtea depresii ca în prezent. Noi nu mai consumăm pâine ca odinioară, până și pâinea neagră este făcută cu cacao. Puteți spune că alegeți pâine cu cereale, dar problema este că nu se mai găsește făină cu adevărat integrală. Chiar și la moară primești tot făină modificată, pentru că așa este grâul, complet modificat genetic la nivel cromozomial” susține Cristina Popescu, medic specialist în Geriatrie-Gerontologie cu competențe în Biorezonanță, Homeopatie, Medicină Ortomoleculară.

Tot metabolismul e perturbat. Dependența de gluten, precum cea de nicotină

Glutenul se depune ca o mâzgă, ceea ce numim aterom, peste tot, pe vasele intestinale, pe vasele de sânge de la nivelul cordului. Gospodinele care făceau pâine pot sesiza, de exemplu, diferența dintre aluatul de altădată și cel de acum, care se întinde ca o gumă, nu mai are acea consistență de la an la an, afirmă dr. Cristina Popescu.

“Nu mai mâncăm ce mânca bunica. Acest grâu modificat genetic este generator de foarte multe boli și durează cam 6 luni până se elimină orice urmă a lui din organism. Pe la mijlocul acestei perioade există riscul de a te opri. La început apare ambiția, apoi obișnuința, după care treci pe lângă o panificație sau o covrigărie și simți oașa-zisă poftă, care de fapt este dependența receptorilor specifici glutamatului și glutenului, la fel ca receptorii nicotinici”, spune medicul specialist.

De ce se hrănește marea majoritate a oamenilor cu covrigi și patiserie? Pofta pentru aceste produs de panificație este una pe care cu greu o putem ține în frâu.

“Tot metabolismul este perturbat și ai nevoie de câțiva ani ca să-ți revii. La gluten, dependența depășește șase luni. Unii mănâncă cereale integrale, crezând că astfel e mai sănătos. Dar și ele au gluten. Pastele la fel. Se poate face însă pâine din hrișcă, din mei sau năut. Pe marea majoritate nu-i interesează reacțiile chimice și formulele, ci doar că se creează o dependență chimică și dezvoltă o poftă imensă. Dacă se depășește acest moment al poftei este minunat”, susține medicul Cristina Popescu.

Eliminând glutenul, se elimină bolile

Am fost singura țară care a aprobat codexul alimentar.

„ E greu să determini pe cineva să renunțe la pâine, dar nu imposibil. Mulți oameni s-au vindecat de boli grave renunțând definitiv la gluten. Se poate face pâine din făină de orez, dar și cu semințe, cu maia, fără drojdie. Drojdia întreține ph-ul acid și favorizează dezvoltarea bacteriilor printre care se numără candida. Nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm ca să existăm! Să evoluăm”, spune medicul Cristina Popescu.

Glutenul creează o inflamație la nivel celular apărând așa-zisele boli autoimune, care de fapt înseamnă că organismul nu-și mai recunoaște propriile celule. Acea inflamație se cronicizează și anumite celule de apărate, limfocite, leucocite, care au luptat acolo se transformă în soldăței care nu mai sunt recunoscuți.

Investițiile Austriei, un model pentru România

Compania austriacă de alimente Agrana a anunțat o investiție de 25 de milioane de euro în capacități suplimentare la cele trei fabrici de amidon. Fabrica Agrana din Gmünd a început să primească livrări de cartofi cu amidon luna trecută, în timp ce prelucrarea porumbului umed se desfășoară în Aschach am Donau și Pischeldorf începând cu 15 septembrie.

Fabrica Agrana din Gmünd este singura fabrică din Austria de amidon de cartofi, iar investiția actuală pentru situl existent se ridică la 12 milioane EUR pentru extinderea instalațiilor sale de uscare. Investiția presupune construirea unui turn de pulverizare – o instalație de uscare a formulelor pentru sugari, maltodextrină și sirop de glucoză uscată – în plus față de instalarea unei instalații de uscare a tamburului pentru produse din cartofi deshidratați.

În prezent, Agrana investește aproximativ 13 milioane de euro la Aschach pentru a-și extinde capacitatea de procesare a soiurilor speciale de porumb, cunoscut ca fiind un produs cerealier fără gluten.

Odată cu introducerea treptată a soiurilor de porumb mai speciale, cum ar fi porumbul ceros și organic, un total de aproximativ 500.000 de tone metrice de porumb sunt procesate anual la fabrica de la Aschach. 

scroll to top