NATO elaborează o nouă strategie pentru un posibil atac rusesc asupra flancului estic al Alianței

NATO elaborează o nouă strategie pentru cazul unui posibil atac rusesc asupra flancului estic al Alianței. Planul, coordonat de comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich, prevede combinarea forțelor terestre convenționale cu drone, sisteme cu echipaj redus și inteligență artificială pentru oprirea rapidă a unei eventuale incursiuni și distrugerea structurilor de comandă ale adversarului.

Documentul, intitulat „Theory of Victory” („Teoria victoriei”), ar urma să fie prezentat în Polonia pe 12 octombrie, scrie Bloomberg, potrivit TVR Info.

Publicația a consultat o versiune neclasificată a documentului, care descrie modul în care NATO ar urma să reacționeze în cazul în care forțele ruse ar pătrunde pe teritoriul unui stat membru.

Strategia se află în faza de planificare și nu reprezintă o indicație că NATO consideră iminent un atac convențional rusesc.

„Teoria victoriei a comandantului suprem aliat din Europa este simplă: menținerea avantajului NATO”,

a declarat pentru Bloomberg colonelul Martin O’Donnell, purtătorul de cuvânt al generalului Grynkewich. Acesta nu a oferit detalii despre operațiunile militare propriu-zise, dar a subliniat că Alianța trebuie să se pregătească din timp pentru a descuraja agresiunea și pentru a putea învinge în cazul unui atac.

Dronele și inteligența artificială, integrate în forțele convenționale

Potrivit planului, NATO ar încerca mai întâi să oprească o eventuală incursiune prin folosirea forțelor terestre și a capabilităților dezvoltate în cadrul Eastern Flank Deterrence Initiative.

Acestea ar include drone cu costuri reduse, sisteme cu echipaj minim și tehnologii bazate pe inteligență artificială pentru identificarea și selectarea țintelor. Noile tehnologii ar urma să fie integrate cu armamentul convențional și cu unitățile militare existente.

După recâștigarea libertății de mișcare, forțele aliate ar încerca să identifice și să distrugă structurile de comandă și control ale adversarului, cu obiectivul de a înfrânge forțele atacatoare înainte ca acestea să poată crea o poziție militară durabilă pe teritoriul NATO.

Planul pune accent și pe evitarea provocărilor neintenționate. În același timp, Alianța urmărește să transmită un mesaj suficient de clar privind capacitatea sa militară, astfel încât un eventual adversar să ajungă la concluzia că un atac nu poate avea succes.

Strategia include și răspunsul la amenințările hibride: sabotaje, atacuri cibernetice, acțiuni împotriva infrastructurii și operațiuni clandestine desfășurate sub pragul unui conflict militar deschis.

Lecțiile războiului din Ucraina

Noua strategie NATO este construită și pe baza experienței acumulate în războiul din Ucraina. Utilizarea pe scară largă a dronelor, războiul electronic și actualizarea rapidă a sistemelor software au schimbat modul în care sunt purtate operațiunile militare moderne.

Ceea ce era considerat un câmp de luptă „2D” este transformat tot mai mult într-un spațiu de luptă „3D+”, în care forțele terestre, dronele, senzorii, sistemele autonome, informațiile în timp real și inteligența artificială sunt interconectate.

NATO testează deja drone, vehicule terestre fără echipaj, sisteme antidronă și noi tehnologii de comunicații în cadrul inițiativelor destinate consolidării flancului estic.

Alianța analizează inclusiv dezvoltarea unei zone defensive automatizate, asistate de AI, de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus. Un astfel de sistem ar putea utiliza senzori, drone și sisteme de armament interconectate pentru a detecta mișcările ostile și pentru a reduce numărul militarilor necesari monitorizării unor zone vulnerabile.

În luna iulie, statele membre NATO au convenit să investească peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani. Alianța dezvoltă, de asemenea, o piață comună pentru tehnologiile antidronă și intenționează să mărească de cinci ori numărul operatorilor militari de drone instruiți până la sfârșitul anului 2027.

Cât de mult vor trebui să investească aliații?

Planul apare într-un moment în care statele europene membre NATO își majorează semnificativ cheltuielile pentru apărare, dar continuă să dezbată modul în care ar trebui împărțite aceste fonduri între arme convenționale – tancuri și artilerie, de exemplu – și noile tehnologii testate pe frontul din Ucraina.

Statele Unite le-ar fi transmis aliaților, în această vară, un chestionar privind cheltuielile pentru apărare și sprijinul pentru politicile președintelui Donald Trump, în contextul în care Washingtonul analizează posibilitatea reducerii unor capabilități militare americane alocate Europei.

Aliații au fost întrebați, de asemenea, dacă pot pune la dispoziție forțe suplimentare pentru planurile de apărare coordonate de generalul Grynkewich.

Astfel, „Teoria victoriei” nu este doar un plan privind modul în care NATO ar reacționa la un atac, ci și o listă implicită a capabilităților și resurselor pe care statele membre ar trebui să le finanțeze înainte de izbucnirea unei crize.

Planul este elaborat pe fondul preocupărilor tot mai mari privind incursiunile dronelor rusești, sabotajele și încălcările spațiului aerian de-a lungul flancului estic al NATO.

Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat că în prezent nu există indicii că Rusia pregătește un atac convențional asupra NATO. În același timp, guvernele europene se așteaptă ca operațiunile hibride atribuite Moscovei să continue și, eventual, să se intensifice.

Rutte a subliniat, de asemenea, că NATO păstrează în mod deliberat ambiguitatea asupra pragului exact la care ar fi activat Articolul 5, astfel încât adversarii să nu poată calcula cât de mult pot escalada o situație fără să declanșeze un răspuns colectiv al Alianței.