Uniunea Europeană caută o reacție similară celei a NATO la atacurile hibride rusești

Miniștrii Apărării din UE doresc ca blocul să elaboreze un răspuns comun la valul tot mai puternic de atacuri hibride din partea Rusiei, scrie POLITICO.

În cadrul reuniunii Consiliului Afacerilor Externe de luni, discuțiile miniștrilor se vor concentra asupra unui

„Protocol de urgență în materie de securitate”

ca

„strategie mai amplă împotriva atacurilor hibride”,

a declarat reporterilor Kaja Kallas, șefa diplomației UE.

Protocolul a fost propus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii de la începutul acestei luni, în cadrul căruia l-a prezentat ca fiind versiunea europeană a articolului 4 din Tratatul NATO, care permite unui stat membru să solicite discuții cu aliații săi atunci când consideră că securitatea sa este amenințată.

Kallas a adăugat că discuția de luni va analiza modul în care instituțiile UE pot colabora cu statele membre pentru a stabili ce instrumente din arsenalul UE ar putea fi utilizate ca parte a răspunsului prevăzut de protocol.

Deși diplomații afirmă că detaliile privind ceea ce ar putea implica protocolul în teorie sunt încă vagi, acesta s-ar putea aplica în cazul incursiunilor cu drone, al sabotajelor și al atacurilor cibernetice, odată ce se va stabili cu certitudine cine este responsabil. Kallas a subliniat că protocolul s-ar aplica

„tuturor situațiilor care se încadrează sub pragul agresiunii armate”.

Propunerea lui Von der Leyen a stârnit temeri în rândul țărilor UE cu privire la o dispută de competențe cu NATO. În declarația făcută reporterilor la finalul reuniunii miniștrilor de luni, Kallas a afirmat că încă nu este clar dacă există o majoritate a țărilor membre care să susțină această propunere.

Pe parcursul verii, activitatea hibridă legată de Rusia a crescut dramatic. Survolurile cu drone, prăbușirile și exploziile au devenit evenimente aproape zilnice în unele părți ale Europei de Est, în special în țările care se învecinează cu Ucraina. Există, de asemenea, speculații tot mai intense că Kremlinul și-ar putea extinde campania către Europa de Vest. Tensiunile dintre Germania și Rusia au atins un punct culminant în această lună, după ce Berlinul a acuzat Rusia că se află în spatele unui atac cu drone la aeroportul din Leipzig, la începutul acestui an.

Rusia

„nu înregistrează niciun succes pe câmpul de luptă. De aceea intensifică presiunea și acțiunile hibride împotriva țărilor care susțin Ucraina”,

a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, reporterilor la intrarea în sala de ședințe a miniștrilor. De aceea,

„trebuie să abordăm această problemă cu calm, dar cu fermitate”.

Häkkänen a afirmat că răspunsurile prevăzute de protocolul de urgență ar putea include sancțiuni suplimentare și restricții privind vizele pentru turiștii ruși. Însă

„avem nevoie de o cooperare strânsă cu NATO”,

a adăugat el.

Cu toate acestea, oficialii afirmă că una dintre problemele-cheie care vor determina răspunsul UE este necesitatea de a acționa mai rapid în ceea ce privește strângerea de dovezi solide pentru a atribui responsabilitatea atacurilor hibride.

În Estonia, autoritățile încă anchetează un presupus atac incendiator din mijlocul lunii august 2026 asupra contractorului din domeniul apărării Milrem Robotics, considerat un potențial act de sabotaj rusesc. Dar

„aș dori ca, în primul rând, să aflăm cine a comis acest act și apoi să facem public acest lucru, așa cum a procedat Germania în urmă cu câteva săptămâni”,

a declarat ministrul Apărării din Estonia, Martin Herem.

„Și apoi, desigur, trebuie să acționăm”,

a adăugat el.