Noua mare dilemă a UE: sunt sau nu ”sustenabile” investițiile în industria de apărare?

Războiul din Ucraina este acel eveniment major în măsură să schimbe cu totul paradigma în multe state europene, care au luat sau analizează luarea deciziei de a-și mări bugetul pentru apărare și securitate. În acest nou context, industria europeană de apărare câștigă tot mai mult în importanța pe care și-o pierduse în ultimele zeci de ani. În ceea ce le privește, organismele Uniunii Europene sunt chemate să decidă dacă nu cumva producția de armament ar putea primi eticheta de ”investiție sustenabilă”, în noua taxonomie a UE, scrie Euractiv.com.

Unele mari bănci europene și-au anunțat deja disponibilitatea de a investi și a sprijini industria de apărare. Însă, din punctul de vedere al standardelor ESG (Environmental, Social, and Governance – standarde de mediu, sociale și de guvernanță), unde Uniunea Europeană se dorește a fi o deschizătoare de drumuri în privința standardelor, producția de armament ar putea fi considerată o activitate dăunătoare din perspectivă socială.

SEB, una dintre cele mai mari bănci din Suedia, refuzase vreme de decenii să finanțeze producția de armament, dar recent și-a schimbat politica strictă în materie, pentru a permite fondurilor sale de investiții să aloce sume în sectorul apărării.

Însă cea mai mare schimbare de macaz o reprezintă așteptata renaștere a industriei de apărare din Germania, țară considerată în mod tradițional social-pacifistă, în urma tragediei celui de-Al Doilea Război Mondial.

Decizia guvernului german de a aloca 100 de miliarde de euro în apărare și securitate a fost citită imediat în această cheie de către cea de-a doua bancă germană ca mărime, Commerzbank, care și-a semnalat disponibilitatea de a investi mult mai mult în acest sector.

Christoph Atzpodien, directorul executiv al Asociației Germane a Industriei de Securitate și Apărare (BDSV), a cerut recent ca producătorii de armament din UE să fie considerați conformi cu standardele ESG, susținând că

”… fără securitate, sustenabilitatea rămâne un deziderat care nu poate fi atins”.

Cu toate acestea, Platforma UE privind Finanțarea Sustenabilă (The Platform on Sustainable Finance – PSF), un grup permanent al Comisiei Europene, format din experți, înființat pentru a sprijini dezvoltarea politicilor de finanțare sustenabilă, inclusiv taxonomia UE, a cerut ca producția de arme să fie clasificată ca dăunătoare pentru societate, o soluție criticată îndelung de către industria de apărare.

Potrivit unei asociații a industriei, AeroSpace and Defense Industries Association (ASD), eticheta ar ”restrânge opțiunile de finanțare și, prin urmare, capacitatea de a furniza sisteme de apărare armatelor europene”.

Solicitările pentru un tratament mai prietenos pentru industria de apărare din UE vin și din partea altor categorii de lobby-iști sau a altor părți interesate.

”Având în vedere că obiectivul UE este de a sprijini, a dezvolta și a consolida industria europeană de apărare, acțiunile în alte domenii ale politicii europene nu ar trebui să contrazică acest obiectiv”, a declarat Ministerul Apărării din Slovacia pentru redacția de la Bratislava a site-ului Euractiv, subliniind că un acces suficient și de încredere la capital este esențial pentru industria europeană de apărare.

Și vice-guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Marek Mora, consideră că etichetarea industriei de armament drept dăunătoare din punct de vedere social nu mai este adecvată în situația actuală;

”Autorii propunerii cred că au redactat-o înainte de conflictul din Ucraina. Cu siguranță, astăzi ar face-o altfel”, a spus el la o conferință organizată la Praga.

Cu toate acestea, guvernul german continuă să se poziționeze împotrivă. Max Deml, expert în politici ESG, a remarcat că

”… industria de armament nu a găsit încă destul sprijin în rândul celor trei partide care alcătuiesc coaliția de guvernare de la Berlin pentru includerea sa în taxonomia socială a UE”.

Caracterul letal al armamentului reprezintă cel mai important, dar nu și singurul motiv pentru care industria de profil ar putea fi considerată nesustenabilă, în accepțiunea UE.

Potrivit Transparency International, sectorul apărării este

”… o țintă preferată pentru rețelele de corupție, din cauza sumelor mari de bani implicate, a legăturilor strânse dintre contractele de apărare și sfera politică și a caracterului secret, de notorietate, sub care operează întregul sector”.

În plus, impactul producției și exploatării armamentului asupra mediului nu poate fi nici el ignorat. În multe state membre ale UE, emisiile de dioxid de carbon ale armatei reprezintă mai mult de jumătate din întreaga amprentă de carbon a țării respective.