Noul tarif UE pentru carbon: Industria germană denunță povara birocratică

Industria chimică și cea auto din Germania protestează față de presiunea birocratică anticipată ca urmare a introducerii treptate a noului tarif de frontieră pentru emisiile de dioxid de carbon (CBAM) al UE, în timp ce compania de consultanță Deloitte consideră că întreprinderile nu s-au pregătit suficient, potrivit Euractiv.

Până acum, producătorii europeni puteau conta pe faptul că emiteau aproximativ jumătate din emisiile de CO2 fără a suporta taxe suplimentare în cadrul prețului UE la carbon (ETS) pentru a-și menține competitivitatea față de produsele străine.

Cu toate acestea, în 2021, Comisia Europeană a propus să înlocuiască drepturile de emisii gratuite cu un tarif de protecție pentru carbon – mecanismul de ajustare la frontiera de carbon (CBAM). Sistemul a fost adoptat în cele din urmă, urmând să fie introdus treptat începând cu 2026.

Încet, companiile care speră să își exporte în Europa produsele cu emisii mari de dioxid de carbon vor trebui să plătească – egalând treptat costurile de evitare a emisiilor de dioxid de carbon ale companiilor din UE până în 2032, când sistemul va intra pe deplin în vigoare.

Inițial, doar oțelul, fierul, cimentul, aluminiul, electricitatea, hidrogenul și îngrășămintele – bunuri a căror producție este asociată cu o mare parte din emisiile globale de CO2 – vor fi afectate de tarif.

La jumătatea lunii august, Comisia a publicat cerințele detaliate de raportare pe care întreprinderile vor trebui să le respecte. Colectarea datelor va trebui să înceapă la 1 octombrie anul acesta, iar primul raport trebuie să fie prezentat la 31 ianuarie 2024, spre disperarea industriei chimice din Germania.

Greutăți birocratice

“Nebunia birocratică provocată de CBAM este incredibilă”, a declarat Wolfgang Große Entrup, șeful asociației germane a industriei chimice VCI, pe LinkedIn, adăugând că este “necesar să se atragă atenția asupra noului “instrument de protecție a climei” al UE” și a cerut politicienilor europeni și germani să se “trezească” la impactul acestei politici.

“CBAM ar trebui să fie ultima soluție”, a declarat asociația industrială BDI, susținând că amenințarea cu taxele pe carbon ar trebui să fie folosită în primul rând pentru a forța țările străine să se conformeze.

Diverse firme de consultanță au intervenit și ele.

“Multe companii nu vor reuși să se conformeze tuturor noilor obligații începând cu luna octombrie”, a declarat Stephan Freismuth, expert fiscal al auditorilor KPMG, pentru ziarul german WamS.

În consecință, se anunță sancțiuni. În plus, CBAM amenință să-i lovească pe germani acolo unde îi doare cel mai tare. Din cauza taxei CO2 pe oțel, “CBAM ar putea contribui la scumpirea mașinilor în UE pe termen lung”, a spus Freismuth.

Companiile străine ar putea, de asemenea, să refuze să își raporteze emisiile pentru a se conforma regulilor, ceea ce le-ar împiedica să exporte în UE – ceea ce ar duce la o pierdere de furnizori, a precizat el.

Deloitte, un concurent al KPMG, a constatat o lipsă similară de pregătire în rândul firmelor germane.

“60% dintre factorii de decizie din companiile care importă produsele în cauză din țări din afara UE nu sunt familiarizați cu CBAM”, a raportat compania, pe baza rezultatelor unui sondaj realizat în rândul a 700 de companii. “Chiar dacă CBAM, cu implicațiile financiare aferente, nu va fi introdus pe deplin până în 2026, există o nevoie acută de acțiune pentru multe companii”, a explicat Michael Schäfer, partener la Deloitte.

Pentru a se alinia la introducerea treptată a CBAM, companiile ar trebui să își pună la punct contabilitatea carbonului pentru a se asigura că sunt în conformitate cu normele UE, a adăugat el.