O hotărâre a CJUE va soluționa conflictul legat de denumirea alternativelor la produsele din carne

O hotărâre viitoare a instanței supreme a UE ar trebui să clarifice utilizarea denumirilor legate de alimentele de origine animală pentru produsele alimentare de origine vegetală, potrivit militanților pentru alternative la carne, transmite Euractiv.

Deși produsele alimentare care conțin proteine vegetale sunt din ce în ce mai populare în Uniunea Europeană, există încă incertitudini cu privire la modul în care acestea sunt comercializate pe piața unică.

Se așteaptă ca această lipsă de claritate să fie rezolvată odată cu intrarea Curții Europene de Justiție (CEJ), cu sediul la Luxemburg, în lupta cu “burgerii vegetali”.

“Acest caz va determina o dată pentru totdeauna dacă UE va adopta o abordare armonizată în ceea ce privește etichetarea alimentelor pe bază de plante sau va forța companiile și consumatorii să se confrunte cu până la 27 de reguli diferite”, a comentat Elena Walden, manager senior de politici la Good Food Institute Europe.

Potrivit lui Walden, interpretarea judecătorilor UE va avea implicații de anvergură pentru acest sector, deoarece alte țări din UE, precum Italia și Belgia, iau în considerare posibilitatea de a propune legi naționale care să interzică utilizarea de termeni legați de carne pentru produsele pe bază de plante.

Etichetarea produselor alimentare este reglementată de legislația UE încă de la începutul anilor 1990, iar normele comerciale pentru majoritatea produselor comercializate în Europa sunt de competența UE în cadrul organizațiilor comune de piață (OCP).

Cadrul este inclus în politica agricolă comună (PAC) și reglementează producția și comercializarea produselor agricole în UE, inclusiv a alimentelor de origine animală și vegetală.

Miezul problemei este terminologia utilizată pentru alternativele pe bază de plante, în special etichetarea acestor produse folosind termeni legați de carne, cum ar fi friptură, cârnat, escalop sau hamburger, care în prezent nu sunt reglementați.

Problema a fost ridicată în contextul ultimei reforme a PAC, dar încercarea de interzicere a burgerilor vegetarieni a fost respinsă de Parlamentul European în 2020, deoarece deputații au respins o serie de amendamente care vizau rezervarea termenilor și denumirilor legate de carne exclusiv pentru părțile comestibile ale animalelor.

O lege franceză din 2021, menită să ofere consumatorilor o mai mare transparență în ceea ce privește etichetarea alimentelor, a interzis utilizarea denumirilor asociate în mod obișnuit cu produsele alimentare de origine animală pentru comercializarea produselor care conțin proteine vegetale, cum ar fi burgerii vegetali sau cârnații vegani.

Decretul a fost contestat de militanții vegetarieni și vegani, cum ar fi Uniunea Vegetariană Europeană (EVU) și Asociația lor națională Végétarienne de France (AVF), care au pus sub semnul întrebării compatibilitatea sa cu legislația UE.

În cea mai recentă evoluție, Consiliul de Stat francez – un organism guvernamental care consiliază atât executivul, cât și Curtea Supremă cu privire la aspectele juridice – a decis, la începutul lunii august, să trimită cazul la CEJ, în calitate de principal interpret al legislației UE.

După ce CEJ va clarifica dacă statele membre pot introduce legi proprii în această privință, Consiliul de Stat va relua procesul în instanță.

În 2017, instanței supreme a UE i s-a adresat o întrebare similară, dar axată pe denumirile de tip lactate pentru produse pe bază de plante precum soia, ovăz sau tofu. Cu acea ocazie, CEJ a decis că numai produsele cu lapte “adevărat” în interior pot fi comercializate folosind termeni precum lapte, unt și iaurt.

Cu toate acestea, militanții se așteaptă la un rezultat diferit de data aceasta, afirmând că argumentele prezentate pentru a susține o reglementare mai strictă privind denumirea produselor alimentare pe bază de plante sunt inconsistente.

“Este esențial să ne asigurăm că consumatorii au la dispoziție informații corecte și transparente despre produsele pe care le achiziționează, mai ales că cererea de alternative pe bază de plante continuă să crească”, a declarat Ronja Berthold, director de politici la Uniunea Vegetariană Europeană, care a subliniat importanța acestui caz.

Claritatea privind etichetarea acestor produse a fost întotdeauna bine primită de organizația europeană a fermierilor COPA-COGECA, care și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la lăsarea inițiativei legislative privind etichetarea în seama statelor membre, după ce a respins în Parlament interzicerea burgerilor vegetali.

Potrivit asociației fermierilor europeni, nereglementarea acestei chestiuni la nivelul UE nu poate crea decât distorsiuni pe piața unică europeană, prevăzând standarde diferite în ceea ce privește informarea și protecția consumatorilor.

O hotărâre recentă a CEJ a stabilit că cadrul armonizat al UE pentru etichetarea produselor alimentare “nu împiedică statele membre să adopte măsuri care să prevadă mențiuni obligatorii suplimentare”, în jurisprudența respectivă făcându-se referire la originea sau proveniența alimentelor.

CEJ a adăugat că, totuși, aceste măsuri naționale și cadrul UE de etichetare trebuie să fie justificate pe unul sau mai multe motive.