O nouă revizuire negativă a prognozei FMI pentru România: într-un an, estimările au scăzut cu aproape 1pp

Pentru a doua oară în acest an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economică a României în 2023, de la 2,4% cât estima în primăvară, până la 2,2%. Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va accelera până la 3,8%, după ce prognoza din primăvară indica o creștere de 3,7%. Datele sunt cuprinse în cel mai recent raport ”World Economic Outlook”, publicat marţi de FMI.

Prognoza din toamna trecută anticipa o creștere a economiei României de 3,1% pentru 2023, astfel că, în decurs de un an, estimările s-au înrăutățit cu aproape un punct procentual.

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de două cifre, la 10,7%, după un avans de 13,8%, înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%. În luna aprilie, inflația medie anuală era estimată la 10,5%.

De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,3% din PIB în 2023 şi de 7,1% din PIB în 2024.

Săptămâna trecută, o delegație a FMI a fost în România pentru a evalua impactul macro-economic al pachetului de reformă fiscală adoptat de cabinetul Ciolacu. Principala concluzie a șefului misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a fost aceea că pachetul fiscal pentru care cabinetul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament nu este suficient pentru acoperirea deficitului și că trebuie luate măsuri fiscale suplimentare. Potrivit acestuia, deficitul va fi de 6 % în 2023 și de peste 5% în 2024.

FMI înrăutățește și prognoza de creștere a economiei globale

Potrivit prognozei de referință a FMI, creșterea economică globală va încetini de la 3,5% în 2022, la 3,0% în 2023 și la 2,9% în 2024, cu mult sub media istorică (2000-2019) de 3,8%.

Fondul se așteaptă ca economiile avansate să încetinească ritmul creșterii economice mai abrupt decât media globală, de la 2,6% în 2022, la 1,5% în 2023 și la 1,4% în 2024, pe măsură ce înăsprirea politicilor monetare ale băncilor centrale va începe să își arate efectele negative.

Totodată, economiile piețelor emergente și în curs de dezvoltare vor avea o decelerare mai ușoară a creșterii economice, de la 4,1% în 2022, la 4,0% atât în 2023, cât și în 2024.

În ce privește inflația globală, aceasta va scădea în mod constant, de la 8,7% în 2022, până la 6,9% în 2023 și la 5,8% în 2024, ajutată de politicile monetare mai stricte și de prețurile internaționale mai scăzute ale mărfurilor. În general, se estimează că inflația de bază va scădea într-un ritm mai lent decât își propun băncile centrale, iar inflația nu va reveni la intervalele-țintă până în 2025, în majoritatea cazurilor.

Riscurile la adresa perspectivelor economice sunt mai echilibrate decât erau în urmă cu șase luni, ca urmare a rezolvării tensiunilor legate de plafonul de îndatorare din SUA și a faptului că autoritățile elvețiene și americane au acționat în mod decisiv pentru a limita turbulențele financiare, arată FMI în raportul publicat marți.

Probabilitatea unei aterizări bruște a economiei globale s-a diminuat, însă balanța riscurilor pentru creșterea globală rămâne înclinată în jos.

Printre riscurile cele mai importante creionate în raport se numără criza din sectorul imobiliar din China, care s-ar putea agrava, cu repercusiuni la nivel mondial, în special pentru exportatorii de mărfuri.

Pe de altă parte, așteptările inflaționiste pe termen scurt au crescut și ar putea contribui – împreună cu tensiunile de pe piețele forței de muncă – la persistența presiunilor inflaționiste de bază și la necesitatea unor rate de politică monetară mai ridicate decât se anticipa.

De asemenea, eventualele șocuri climatice și/sau geopolitice ar putea provoca noi vârfuri ale prețurilor la alimente și energie.

Intensificarea fragmentării geo-economice ar putea limita fluxul de mărfuri pe piețe, provocând o volatilitate suplimentară a prețurilor și complicând tranziția ecologică, mai atrage atenția FMI.

Pe fondul creșterii costurilor serviciului datoriei, mai mult de jumătate dintre țările în curs de dezvoltare cu venituri mici se află în dificultate sau prezintă un risc ridicat de îndatorare.