Om bogat sau om sărac? Studiu: aproape jumătate din români aruncă la gunoi mâncare gătită

Aproape jumătate din români aruncă mâncare gătită, iar risipa alimentară costă o familie între 50 de lei și chiar peste 200 lei pe lună, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Up România, în parteneriat cu compania de cercetare Reveal Marketing Research.

Studiul mai arată că 83% dintre respondenți au declarat că fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, iar risipa alimentară continuă să fie o problemă majoră.

Mâncarea gătită acasă rămâne principala formă de consum, în scădere ușoară față de anul trecut, cu cele mai ridicate valori înregistrate în rândul femeilor (7,5 din 10 mese) și al persoanelor de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese). Tinerii între 18 și 24 de ani aleg mai des alternative precum comanda la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau masa la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie indirect la creșterea risipei alimentare.

”România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente – echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen care are consecințe nu doar economice, ci și sociale și de mediu”,

a declarat Elena Pap, Director Europa Up Group.

Costul risipei alimentare

Majoritatea românilor declară că se confruntă săptămânal cu o risipă de bani, din cauza alimentelor pe care le aruncă. Dacă 66% dintre respondenți au declarat că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, 3% dintre cei care au participat la sondaj depășesc pragul de 200 lei.

Tinerii continuă să raporteze pierderi mai mari, în timp ce persoanele peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor și o conștientizare mai clară a impactului financiar.

Mâncarea gătită, principala aruncată

Mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coșul de gunoi (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). Tinerii între 18 și 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin.

Cumpărături în exces

Printre cele mai frecvente cauze identificate pentru risipa alimentară se numără cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități prea mari de mâncare (39%), obiceiuri întâlnite mai ales în rândul adulților între 25 și 44 de ani.

Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea și conservarea alimentelor – aspecte care contribuie la perpetuarea fenomenului de risipă alimentară.

Vinovăția legată de risipa alimentară

Românii încep să conștientizeze din ce în ce mai mult amploarea risipei alimentare, 64% dintre respondenți considerând-o o problemă gravă – în special femeile și persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani. Sentimentul dominant este vinovăția, resimțit mai intens de femei (63%) și de adulții între 45–55 de ani (59%).

Atunci când vine vorba de măsuri concrete, femeile se declară mai implicate decât bărbații în combaterea risipei alimentare. Persoanele de peste 55 de ani se remarcă prin comportamente mai sustenabile: aruncă cel mai puțin, au pierderi financiare reduse (84% estimează pierderi sub 50 de lei pe săptămână) și respectă în continuare reguli învățate din familie, precum ”să nu arunci mâncarea”.

Majoritatea respondenților aplică deja obiceiuri menite să reducă risipa: depozitarea corectă și congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) și estimarea corectă a porțiilor (76%). Aceste practici sunt mai frecvent adoptate de femei și de persoanele între 35–44 de ani, în timp ce deschiderea față de astfel de soluții este mai redusă în rândul tinerilor între 25 și 34 de ani.

”Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă și femeile, manifestă un interes crescut față de reducerea risipei alimentare. Deși comportamentele tinerilor arată încă o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile. Este esențial să continuăm să investim în educație și conștientizare pentru a construi o cultură alimentară sustenabilă”,

a menționat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.

Comportamentul alimentar al Generației Z (18–24 ani) indică un nivel ridicat de risipă – aceștia aruncă cel mai frecvent mâncare gătită și raportează pierderi financiare săptămânale mai mari. În același timp, tot ei sunt cei care resimt cel mai acut presiunea socială atunci când aruncă alimente – 34% dintre tinerii din această categorie declară că simt acest lucru, comparativ cu 28% din totalul eșantionului.

În același timp, tinerii sub 35 de ani preferă într-o măsură mai mare comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraș. De altfel, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) iau, în medie, 2 din 10 mese la restaurant.

Totodată, deschiderea lor față de adoptarea unor metode preventive de reducere a pierderilor alimentare este mai scăzută, comparativ cu persoanele între 35 și 44 de ani, care se remarcă printr-o implicare crescută în combaterea risipei.

Datele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare la nivelul societății privind risipa alimentară, dar și diferențe semnificative între generații în ceea ce privește comportamentele și percepțiile. Consolidarea educației alimentare și promovarea unor obiceiuri responsabile rămân pași esențiali pentru reducerea acestui fenomen cu impact economic, social și ecologic.

Precizări metodologice

Studiul a fost realizat online în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 – 56+ ani, din mediul urban, pe un eșantion N=1017 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Perioada de colectare a datelor: 15-24 martie 2025.