Prietenie pe viață austriaco-rusească. OMV va continua să importe gaz rusesc

Grupul energetic austriac OMV va continua să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia în această iarnă, a declarat directorul său executiv, chiar dacă compania a obținut contracte de rezervă pentru a-și acoperi în totalitate nevoile de import din alte surse.

Alfred Stern a declarat că, la 18 luni de la invazia Rusiei în Ucraina, compania sa nu face niciun plan pentru a încerca să iasă din contractul de furnizare pe termen lung cu Gazprom din Rusia, pe care l-a semnat în 2018. Gazul rusesc nu face obiectul sancțiunilor occidentale.

“Atâta timp cât Gazprom va furniza … vom continua să luăm aceste cantități de la Gazprom”, a declarat Stern într-un interviu acordat Financial Times.

Întrebat dacă sancțiunile UE asupra gazului rusesc ar fi binevenite sau ar oferi un răgaz reputațional pentru OMV, CEO-ul companiei a spus că această chestiune este “la latitudinea factorilor de decizie politică”, dar a avertizat că “eliminarea anumitor surse va duce și la creșterea prețurilor”.

“Există o obligație pe care o avem în calitate de companie industrială de a ne asigura că folosim aceste surse atâta timp cât acestea sunt acceptabile din punct de vederdfghe legal”, a adăugat el.

OMV, un gigant energetic regional cu afaceri importante în domeniul petrolului și al produselor chimice, care a generat anul trecut venituri de 62 de miliarde de euro, acoperă aproximativ 30% din piața austriacă de gaze. Compania, al cărei cel mai mare acționar este guvernul austriac, a fost aspru criticată pentru dependența sa de energia rusă.

Iarna trecută, în anumite momente, compania plătea mai mult de 1 miliard de euro pe lună Kremlinului pentru gazul rusesc.

Renunțarea statelor membre la dependența lor de energia rusă a devenit un element central al răspunsului UE la agresiunea Moscovei. În iunie 2022, Bruxelles a introdus o interdicție privind importul de petrol rusesc. Restricționarea gazului de la Kremlin s-a dovedit a fi mai dificilă, însă, având în vedere caracterul central al acestuia pentru economiile multor țări. Sancțiunile privind importurile de gaze au fost discutate de UE, dar nu a apărut niciun consens.

În timp ce Germania și Republica Cehă, țări vecine, au redus la zero importurile de gaz rusesc, Austria, la fel ca și Ungaria, a făcut foarte puține progrese, dacă nu chiar niciun progres în reducerea dependenței sale de gazul rusesc.

Luna trecută, ministrul austriac al energiei, Leonore Gewessler, a recunoscut că nu se fac suficiente eforturi și a cerut companiilor energetice austriece să facă progrese mai concrete în vederea reducerii importurilor de gaze rusești.

Totuși, Stern a respins criticile potrivit cărora OMV a stat degeaba.

Compania a finalizat în prezent contracte pentru a asigura capacitatea de gazoducte pentru a-și transporta toate nevoile de gaz și a asigurat aprovizionarea din Norvegia, precum și terminale GNL în Olanda, a precizat el.

“Toate acestea ne-au oferit acces la gaze non-rusești care sunt mai mult decât suficiente pentru a ne acoperi obligațiile clienților noștri”, a spus Stern, subliniind natura nesigură a livrărilor rusești, care au variat foarte mult anul trecut, fluctuând între 20% și 70% din importurile lunare de gaze ale OMV.

În orice caz, livrările de gaze rusești către Austria ar putea fi întrerupte definitiv anul viitor, prin încetarea contractului de transport existent între Rusia și Ucraina.

De asemenea, Stern a menționat că OMV tocmai a aprobat 2 miliarde de euro pentru a pune în funcțiune zăcământul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră până în 2027, în cadrul unui joint-venture 50-50 cu Romgaz din România; un proiect care va aduce 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe piața europeană.

“Acest lucru va face din România cel mai mare producător de gaze naturale din UE, iar OMV unul dintre cei mai mari producători de gaze din Europa”, a declarat Stern. “Cred că este o contribuție semnificativă la securitatea aprovizionării europene.”

El a declarat că, în general, OMV a făcut o “treabă excepțional de bună” în gestionarea actualei crize energetice, recunoscând totodată că termenii “take or pay” ai contractului cu Gazprom înseamnă că Rusia are în continuare mâna de bici în ceea ce privește decizia de a decide cât de mult gaz cumpără sau nu OMV de la ea.

Stern a refuzat să critice în mod direct contractul și l-a caracterizat ca fiind bazat pe termenii “standard” ai pieței: “Nu este nimic ciudat în el”.

Contractul este valabil până în 2040 și a fost semnat în 2018 de predecesorul său, Rainer Seele, care a fost criticat pentru că era prea apropiat de interesele rusești. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a zburat personal la Viena pentru a asista la semnare.

Compania își propune ca, până în 2030, 50% din veniturile sale să provină din activitățile sale în domeniul produselor chimice, față de 30% în prezent. Va continua să renunțe la afacerile sale tradiționale cu petrol și se va concentra în schimb pe combustibili verzi, cum ar fi hidrogenul, a adăugat Stern.

El a refuzat să comenteze informațiile vehiculate săptămâna trecută, potrivit cărora OMV ar putea fi în discuții cu privire la o posibilă fuziune, în valoare de 30 de miliarde de dolari, a diviziei sale de produse chimice Borealis cu Borouge, firma de produse chimice deținută majoritar de Adnoc din Emiratele Arabe Unite, la care Borealis deține, de asemenea, o participație de 36%.

Era de neconceput ca OMV să facă vreo tranzacție care să reducă concentrarea sa pe produsele chimice, a subliniat Stern: “Produsele chimice sunt motorul de creștere al strategiei noastre”.

“Nu există acțiuni Borealis de vânzare de la OMV”, a adăugat el.

Adnoc deține, de asemenea, 25 la sută din Borealis și 25 la sută din OMV însuși. La rândul său, OMV deține 15 la sută din Adnoc Refining.